Ziua de 26 februarie în istorie
Știați că pe 26 februarie 1815, Napoleon Bonaparte a evadat de pe Insula Elba, marcând începutul ultimelor 100 de zile ale domniei sale?
1815: Napoleon evadează de pe Insula Elba
Pe 26 februarie 1815, Napoleon Bonaparte reușește să evadeze de pe Insula Elba, unde fusese exilat în urma înfrângerii din 1814. Aceasta a fost revenirea spectaculoasă a lui Napoleon, care, în doar câteva zile, a strâns o armată loială și a preluat din nou puterea în Franța.
Această perioadă este cunoscută sub numele de „Cele 100 de zile”, însă aventura imperială s-a încheiat rapid, pe 18 iunie 1815, când Napoleon a fost înfrânt definitiv în Bătălia de la Waterloo și exilat pe Insula Sfânta Elena, unde și-a petrecut restul vieții.
1886: Nașterea lui Nicolae Tonitza – maestrul expresionismului românesc
Pe 26 februarie 1886, se naște Nicolae Tonitza, unul dintre cei mai importanți pictori români, cunoscut pentru stilul său expresionist și simbolist.
Tonitza a fost un maestru al portretelor și scenelor de viață cotidiană, creând opere care redau tristețea, inocența și melancolia.
Pe lângă activitatea sa artistică, Tonitza a fost critic de artă și profesor, influențând profund generațiile viitoare de artiști români. Acesta a fost Cavaler al Ordinului ”Mihai Viteazul”.
1952: Winston Churchill anunță că Marea Britanie deține bomba atomică
Pe 26 februarie 1952, prim-ministrul britanic Winston Churchill anunță oficial că Marea Britanie a dezvoltat și testat cu succes bomba atomică, alăturându-se astfel SUA și URSS în clubul puterilor nucleare.
Această declarație a marcat un moment important în Războiul Rece, crescând tensiunile dintre blocul occidental și cel sovietic, dar și consolidând poziția Marii Britanii ca putere globală.
1988: SUA retrage României clauza națiunii celei mai favorizate
Pe 26 februarie 1988, guvernul american anunță retragera clauzei națiunii celei mai favorizate pentru România, începând cu 3 iulie 1988. Această decizie a fost o sancțiune diplomatică și economică împotriva regimului lui Nicolae Ceaușescu, pe fondul încălcărilor drepturilor omului.
În replică, guvernul României a decis să renunțe unilateral la această clauză, tensionând și mai mult relațiile bilaterale. Această măsură a afectat exporturile românești și a fost unul dintre semnalele izolării internaționale a regimului comunist din România.
