Ziua de 24 aprilie în istorie

1184 î.Hr. – Legenda Calului Troian: sfârșitul cetății Troia

Legenda Calului Troian este una dintre cele mai cunoscute povești din mitologia greacă, relatată în epopeile lui Homer și în „Eneida” lui Virgiliu. După un asediu de zece ani asupra cetății Troia, grecii, conduși de regele Agamemnon, nu reușeau să pătrundă în orașul bine fortificat. Ulise (Odiseu), cunoscut pentru ingeniozitatea sa, a conceput un plan ingenios: construirea unui cal uriaș din lemn, în interiorul căruia s-au ascuns soldați greci. Restul armatei grecești s-a retras aparent, lăsând calul ca un dar dedicat zeiței Atena, sperând că troienii îl vor accepta și îl vor introduce în cetate.​

Troienii, crezând că grecii s-au retras și că au primit un simbol al victoriei, au adus calul în interiorul zidurilor orașului. În noaptea următoare, soldații greci ascunși în cal au ieșit, au deschis porțile cetății pentru restul armatei grecești care se întorsese în secret, iar Troia a fost cucerită și distrusă.​

Această stratagemă a devenit un simbol al înșelăciunii și al pericolului ascuns sub aparențe inofensive. Expresia „cal troian” este folosită și astăzi pentru a descrie o tactică de infiltrare sau o amenințare mascată.

1574 – Bătălia de la Jiliște: victoria lui Ioan Vodă cel Cumplit

Pe 24 aprilie 1574, în apropierea localității Jiliște din județul Vrancea, domnitorul Moldovei, Ioan Vodă cel Cumplit, a obținut o victorie importantă împotriva unei coaliții formate din trupele otomane și cele ale Țării Românești, conduse de Alexandru al II-lea Mircea și Petru Șchiopul. Această confruntare a fost parte a eforturilor lui Ioan Vodă de a-și consolida domnia și de a respinge influența otomană în regiune. Deși victoria de la Jiliște a fost semnificativă, domnia lui Ioan Vodă s-a încheiat tragic două luni mai târziu, când a fost înfrânt și executat de otomani în urma unei trădări din partea boierilor moldoveni. ​

1877 – Începutul Războiului ruso-turc: drumul spre independența României

La 24 aprilie 1877, Rusia a declarat război Imperiului Otoman, marcând începutul unui conflict major în Balcani. Prin convenția semnată anterior, România a permis trupelor ruse să tranziteze teritoriul său, în schimbul recunoașterii independenței sale. Participarea activă a armatei române în bătălii decisive, precum cele de la Plevna și Grivița, a demonstrat capacitatea militară a țării și a fost esențială pentru recunoașterea independenței României la Congresul de la Berlin din 1878

1915 – Începutul genocidului armean: o tragedie umanitară

Pe 24 aprilie 1915, autoritățile otomane au arestat și ulterior au executat sute de intelectuali și lideri ai comunității armene din Constantinopol, marcând începutul genocidului armean. În anii următori, aproximativ 1,5 milioane de armeni au fost uciși sau deportați în condiții inumane. Această tragedie este considerată primul genocid al secolului XX și a avut un impact profund asupra comunității armene și asupra conștiinței internaționale privind crimele împotriva umanității.

1918 – Prima confruntare între tancuri: o nouă eră în război

La 24 aprilie 1918, în apropiere de localitatea Villers-Bretonneux din Franța, a avut loc prima bătălie din istorie între tancuri. Trei tancuri germane A7V s-au confruntat cu trei tancuri britanice Mark IV. Această confruntare a demonstrat potențialul noilor tehnologii militare și a marcat o schimbare semnificativă în tacticile de luptă ale Primului Război Mondial

1918 – Tratatul de pace de la București: o pace impusă

Pe 24 aprilie/7 mai 1918, la Palatul Cotroceni din București, România a fost constrânsă să semneze un tratat de pace cu Puterile Centrale, în condiții extrem de dezavantajoase. Acest acord, cunoscut sub numele de Pacea de la Buftea-București, a fost o consecință directă a retragerii Rusiei din război și a izolării României pe frontul de est.

Condițiile impuse au inclus cedarea Dobrogei de Sud către Bulgaria și a unei părți din Dobrogea de Nord către un condominiu al Puterilor Centrale. De asemenea, Austro-Ungaria a preluat controlul asupra trecătorilor Carpaților, iar Germania a obținut concesiuni economice semnificative, inclusiv exploatarea resurselor petroliere românești pentru o perioadă de 90 de ani.

Tratatul a fost ratificat de Parlamentul României, dar regele Ferdinand I a refuzat să-l promulge, considerându-l o umilință națională. În toamna aceluiași an, odată cu slăbirea Puterilor Centrale, România a denunțat tratatul și a reintrat în război de partea Aliaților, contribuind la înfăptuirea Marii Uniri.

Nașteri remarcabile

• 1942 – Barbra Streisand, actriță și cântăreață americană, laureată a premiului Oscar.​
• 1955 – Michael O’Keefe, actor american cunoscut pentru rolurile sale în filme și seriale de televiziune.​

Decese notabile

• 1882 – Vasile Conta, filosof și om politic român, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul filozofiei materialiste. ​
• 1897 – Ion Ghica, scriitor, economist și om politic român, fost prim-ministru și președinte al Academiei Române. ​
• 1986 – Mircea Eliade, istoric al religiilor, scriitor și filosof român, recunoscut pentru lucrările sale în domeniul mitologiei și simbolismului religios, precum și pentru romanele sale cu tematică fantastică.

🕰️ „Istoria Zilei” ne amintește că fiecare zi poartă în sine lecții valoroase, amintiri ale curajului și ale suferinței, care ne ajută să înțelegem mai bine prezentul și să construim un viitor conștient.