Visul Uniunii Europene se prăbușește sub povara controalelor la granițele interne?

În acest context, autorul Bernd Riegert, corespondent Deutsche Welle la Bruxelles, oferă o analiză detaliată asupra impactului acestor măsuri și asupra tensiunilor pe care le generează în cadrul UE.

Ce înseamnă Spațiul Schengen?

Deutsche Welle subliniază că Spațiul Schengen, instituit oficial în 1985, reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene. Permițând libera circulație a persoanelor între statele membre, acest sistem este văzut de mulți ca o „bijuterie a coroanei” a integrării europene. Denumirea sa provine de la localitatea Schengen din Luxemburg, unde a fost semnat primul acord între cinci state membre fondatoare – Germania, Franța, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg. În prezent, acoperă 25 de țări UE, precum și Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein.

Cu toate acestea, în 2024, numărul controalelor la frontierele interne a crescut semnificativ, ceea ce subminează principiile de bază ale acestui spațiu. Aceste măsuri, susțin autoritățile, sunt o reacție la fluxurile migratorii și la preocupările legate de securitate.

Reacția statelor membre

Riegert notează în analiza sa că Germania a reintrodus controale sistematice la toate frontierele sale, extinzând o măsură care, inițial, fusese aplicată doar la granița sudică cu Austria. Alte state, precum Franța, au justificat controalele prin preocupări legate de terorism. Pe 9 decembrie 2024, și Țările de Jos au introdus controale la granițele cu Germania și Belgia, pentru a gestiona mai bine fluxurile migratorii.

Pe de altă parte, Bulgaria și România au primit undă verde pentru a deveni membri cu drepturi depline ai Spațiului Schengen la începutul anului 2025. Cu toate acestea, introducerea lor într-un sistem deja tensionat ridică întrebări despre sustenabilitatea acestei extinderi.

Legislație și controverse

Conform autorului Bernd Riegert, citând reglementările Uniunii Europene, controalele la frontierele interne ar trebui să fie o măsură „excepțională” și de „ultimă soluție”. Totuși, statele membre pot prelungi aceste controale până la trei ani, folosindu-se de justificări care deseori depășesc limitele impuse de legislație.

În Germania, ministrul de interne Nancy Faeser a declarat că controalele vor rămâne în vigoare pe termen nedefinit, până când numărul migranților va scădea la un nivel acceptabil. Aceasta a făcut referire și la mecanismul UE de distribuire a refugiaților, care, în practică, nu este aplicat în mod uniform.

Impactul real al controalelor

Deutsche Welle citează estimările poliției germane, conform cărora zeci de mii de persoane încearcă să treacă granițele ilegal. Aproximativ jumătate dintre acestea sunt respinse, în timp ce restul solicită azil.

Cu toate acestea, sindicatul german de poliție atrage atenția că aceste măsuri nu sunt suficient de eficiente, fiind aplicate doar pe rutele principale, în timp ce multe puncte de trecere mai mici rămân nesupravegheate.

Ce urmează pentru Schengen?

Riegert concluzionează că, în ciuda provocărilor, Spațiul Schengen rămâne un simbol puternic al integrării europene. Noul comisar european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, pledează pentru o mai bună protecție a frontierelor externe și pentru menținerea unui echilibru între securitate și libertatea de mișcare.

În iunie 2025, Luxemburg intenționează să sărbătorească 40 de ani de la semnarea Acordului Schengen, dar viitorul acestui simbol european depinde de modul în care statele membre vor gestiona criza actuală.

Sursa principală: Deutsche Welle (DW)