Umbra istoriei: Atlasul cu „Ungaria Mare” aprinde focul tensiunilor diplomatice
Un gest diplomatic al ambasadorului Ungariei la NATO, István Balogh, a declanșat tensiuni majore în Europa Centrală și de Est.

În timpul sărbătorilor de Crăciun din 2024, Balogh a oferit colegilor săi de la NATO un exemplar al „Atlasului Național al Ungariei”, care include hărți și referințe istorice controversate.
Gestul a fost perceput ca provocator de către Croația, România, Slovacia și Slovenia, ducând la o serie de proteste diplomatice.
Cum a început conflictul?
În decembrie 2024, István Balogh a oferit „Atlasul Național al Ungariei” ca dar simbolic ministrului croat de Externe, Gordan Grlić Radman, și altor colegi din cadrul NATO. Atlasul, publicat în 2021, prezintă hărți ale Bazinului Carpatic, care includ teritorii ce au aparținut „Ungariei Mari” înainte de Tratatul de la Trianon din 1920.
Potrivit Veridica.ro, atlasul conține detalii despre structura demografică și geografică a zonei, însoțite de texte și hărți care sugerează granițele istorice ale Ungariei. Deși termenul „Ungaria Mare” nu este menționat explicit, reprezentarea grafică a teritoriilor din atlas a fost percepută ca o reafirmare simbolică a pretențiilor teritoriale istorice.
Ministrul croat Gordan Grlić Radman a reacționat public pe platforma X (fosta Twitter), calificând gestul drept „nepotrivit și ofensator”. El a declarat:„Consider că este complet neobișnuit să oferi un astfel de atlas drept cadou, mai ales în contextul sensibil al relațiilor din regiune. Vom discuta acest gest inacceptabil cu omologii noștri din România, Slovacia și Slovenia.”
Reacția României
România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a reacționat prompt. Încă de pe data de 18 decembrie, prin ambasadorul său la NATO, România a transmis dezaprobarea față de distribuirea atlasului.
Într-un comunicat oficial, MAE a precizat:
„Circularea acestui atlas, care are o natură provocatoare, contravine spiritului relației de Partener Strategic între România și Ungaria, dar și statutului de aliați NATO. Istoria comună trebuie să rămână obiectul de studiu al istoricilor.”
(Sursa: Comunicat MAE, 18 decembrie 2024)
MAE a subliniat că astfel de gesturi afectează relațiile bilaterale și coeziunea în cadrul NATO, cerând evitarea simbolurilor care alimentează tensiunile istorice.
Reacțiile altor state
Slovacia: Oficialii slovaci au exprimat preocupări similare, considerând gestul ambasadorului ungar o subminare a relațiilor regionale și a stabilității din cadrul NATO.
Slovenia: Ministerul de Externe a declarat că respectarea granițelor recunoscute internațional este „un principiu fundamental al relațiilor dintre state”. Gestul Ungariei a fost calificat drept „contraproductiv”a relatat STA.
Context istoric și semnificație
Distribuirea atlasului vine în contextul mai larg al retoricii naționaliste promovate de guvernul de la Budapesta. Episodul amintește de alte gesturi similare, cum ar fi apariția premierului Viktor Orbán, în urmă cu doi ani, purtând un fular cu harta „Ungariei Mari”.
Aceste acțiuni simbolice sunt percepute ca o contestare indirectă a granițelor actuale și o reafirmare a pretențiilor istorice ale Ungariei asupra unor teritorii din România, Slovacia, Croația și alte state vecine. Potrivit Flux24.ro, atlasul include informații și reprezentări care vizează explicit Bazinul Carpatic, ceea ce alimentează sensibilitățile legate de suveranitatea teritorială.
Repercusiuni diplomatice
Poziția Ungariei: Criticile internaționale riscă să izoleze Ungaria diplomatic, în special în contextul relațiilor sale tensionate cu Uniunea Europeană.
Cooperarea NATO: Incidentul a subminat solidaritatea în cadrul alianței, într-un moment în care coeziunea este esențială pentru stabilitatea regională.
Tensiuni bilaterale: Gestul ambasadorului ungar a amplificat divergențele dintre Ungaria și statele vecine, inclusiv România și Croația.
Poziția României: Apel la respect reciproc
România și-a menținut poziția privind evitarea gesturilor provocatoare și a reafirmat importanța respectării granițelor actuale.
MAE a concluzionat:
„Astfel de acțiuni nu contribuie la stabilitatea și cooperarea regională, fiind contrare intereselor comune ale statelor din regiune.”