UE și Trump: Între descurajare și dependență
Donald Trump critică Uniunea Europeană pentru dezechilibrul comercial și amenință cu tarife suplimentare, relatează Deutsche Welle. Liderii europeni reacționează unitar, subliniind importanța relațiilor transatlantice, dar și nevoia de autonomie în apărare și economie.
Tensiuni comerciale și răspunsul UE
Duminică, Donald Trump a acuzat UE că „nu cumpără aproape nimic” din SUA, referindu-se la un deficit comercial de 350 de miliarde de dolari. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a contestat această afirmație, subliniind că dacă sunt incluse și serviciile, diferența reală este de aproximativ 50 de miliarde de euro, adică doar 3% din comerțul anual dintre UE și SUA, relatează Deutsche Welle.
Liderii europeni au răspuns imediat și ferm la amenințările tarifare. Cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că astfel de măsuri ar avea consecințe negative pentru ambele părți:
"Dacă politica vamală va îngreuna schimbul de bunuri și servicii, va fi rău atât pentru SUA, cât și pentru Europa."
Premierul Luxemburgului, Luc Frieden, a fost și mai categoric:
"Dacă cineva vrea un război comercial, îl va obține."
Deși oficialii europeni rămân deschiși dialogului, poziția lor este clară: orice măsuri protecționiste impuse de SUA vor fi urmate de reacții similare din partea UE.
Cooperare, dar și rivalitate în NATO
Pe lângă disputa comercială, relația transatlantică este complicată de dependența Europei de SUA în materie de securitate. Președintele lituanian Gitanas Nausėda a explicat această dilemă:
"Cooperăm strâns în cadrul NATO, dar suntem și competitori economici. Această realitate nu poate fi ignorată."
Donald Trump a cerut aliaților NATO să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, mult peste actualul prag de 2%. În prezent, șapte țări europene, inclusiv Italia, Belgia și Spania, nu îndeplinesc nici măcar acest obiectiv de 2%.
Această presiune exercitată de SUA determină UE să își reevalueze politica de apărare. În acest sens, Comisia Europeană pregătește o strategie pentru consolidarea industriei de apărare și achiziția comună de echipamente militare. Se estimează că vor fi necesare investiții de 500 de miliarde de euro în următorii 10 ani.
Autonomie strategică și surse de finanțare
În timp ce Polonia și țările baltice susțin ideea unui împrumut comun la nivel european pentru apărare, Germania se opune ferm. Discuțiile privind sursele de finanțare rămân deschise.
Analistul politic Arthur Leichthammer de la Centrul Jacques Delors din Berlin a explicat provocările acestui demers:
"UE are nevoie de o capacitate de apărare mai puternică, dar fără o sursă clară de finanțare, aceste planuri rămân doar declarații politice."
De asemenea, se discută posibilitatea ca Banca Europeană de Investiții să finanțeze proiecte de armament, o măsură controversată care ar permite utilizarea fondurilor UE pentru industria de apărare.
Achizițiile militare ca soluție pentru atenuarea conflictelor cu SUA
O altă opțiune pe masa negocierilor este creșterea achizițiilor de echipamente militare americane. Lituania, prin vocea președintelui Nausėda, susține această abordare:
"Trebuie să găsim o soluție care să fie atractivă pentru SUA și să evite un conflict comercial inutil."
Cu toate acestea, Franța se opune ferm direcționării fondurilor europene către producători non-europeni. Parisul insistă asupra susținerii industriei europene de apărare, ceea ce face ca o astfel de propunere să fie greu de acceptat la nivelul întregii UE.
Poziția Comisiei Europene
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE este pregătită să negocieze, dar va rămâne fermă în apărarea intereselor sale economice:
"Suntem deschiși și pragmatici, dar nu vom ezita să ne protejăm interesele economice."
În acest context, UE va încerca să evite o confruntare directă cu SUA, dar în același timp va continua să își consolideze poziția pe scena globală.
