Ucraina lovește cu drone infrastructura petrolieră: România, direct afectată, se confruntă cu reducerea aprovizionării și creșterea prețurilor la carburanți

Detalii despre atacul cu drone asupra stației de pompare Kropotkinskaya

Ucraina a lansat un atac cu drone asupra stației de pompare Kropotkinskaya, situată în districtul Kavkazsky din regiunea Kuban, Rusia, o componentă esențială a conductei Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă țiței kazah spre Marea Neagră.

Cum s-a desfășurat atacul?

Potrivit informațiilor publicate de agenția kazahă Kazinform, atacul a avut loc în noaptea de 17 spre 18 februarie 2025 și a fost efectuat cu șapte drone echipate cu explozibili și fragmente metalice. Aceste drone au fost lansate în rafale, vizând infrastructura critică a stației de pompare.

Sistemele de apărare antiaeriană rusești ar fi reușit să intercepteze o parte dintre drone, însă cel puțin trei dintre acestea au lovit ținta, provocând explozii puternice și avarii majore la echipamentele stației. Surse rusești susțin că fragmentele de drone și resturile explozibile au fost descoperite în zona afectată, confirmând natura atacului.

Posibile motive ale atacului

Atacurile asupra infrastructurii petroliere din Rusia au devenit o tactică din ce în ce mai frecventă folosită de Ucraina pentru a destabiliza economia adversarului și pentru a reduce veniturile Moscovei din exporturile de petrol. Conducta CPC, deși transportă țiței kazah, trece prin teritoriul Rusiei, iar statul rus beneficiază de taxe de tranzit și de utilizarea infrastructurii pentru propriile exporturi.

Acest atac face parte dintr-o serie mai largă de lovituri asupra obiectivelor strategice rusești, care includ rafinării, depozite de combustibil și instalații de pompare, cu scopul de a slăbi capacitatea Rusiei de a susține efortul de război.

Daunele și impactul asupra conductei CPC

Conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), cu o lungime de 1.500 km, este una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrolul kazah, asigurând livrarea a peste două treimi din exporturile de țiței ale Kazahstanului. Petrolul extras din câmpurile petroliere din Kazahstan, inclusiv cel din Tengiz și Kashagan, este transportat prin această conductă până la portul Novorossiisk de la Marea Neagră, de unde este încărcat pe petroliere pentru livrare către piețele internaționale. Prin această rută, o cantitate semnificativă de petrol kazah ajunge pe piețele europene, inclusiv în România.

Avarii majore la stația Kropotkinskaya

Atacul cu drone asupra stației de pompare Kropotkinskaya a provocat avarii semnificative, afectând infrastructura critică necesară pentru menținerea fluxului de țiței prin conductă. Stația Kropotkinskaya este una dintre cele mai mari și mai importante de pe traseul CPC, având un rol esențial în menținerea presiunii optime pentru transportul petrolului pe distanțe lungi.

Potrivit rapoartelor oficiale rusești, în urma atacului:

• Pompele de înaltă presiune au fost grav avariate, ceea ce a dus la oprirea fluxului normal de țiței.
• Un rezervor de stocare a fost afectat de explozie, ceea ce a dus la scurgeri de petrol în perimetrul stației.
• Sistemele de monitorizare și control au fost deteriorate, îngreunând repornirea rapidă a operațiunilor.
• Flăcări și fum dens au fost observate timp de mai multe ore după atac, semn că incendiile provocate au necesitat intervenții extinse pentru a fi lichidate.

În urma acestor distrugeri, volumul de țiței transportat prin CPC a fost redus semnificativ, afectând atât livrările către Europa, cât și veniturile din export ale Kazahstanului.

Măsurile luate de oficialii ruși și consorțiul CPC

Autoritățile ruse și oficialii Caspian Pipeline Consortium au inițiat o evaluare de urgență a pagubelor și lucrează la un plan pentru repornirea treptată a stației Kropotkinskaya. Surse apropiate companiei au declarat că reparațiile ar putea dura câteva săptămâni, în funcție de gravitatea avariilor.

De asemenea, Kazahstanul, fiind cel mai mare exportator care folosește această conductă, a solicitat informații detaliate despre pagube și a început să caute soluții alternative pentru a-și menține exporturile de țiței.

Reacții internaționale

Deocamdată, reacțiile internaționale la atacul asupra conductei Caspian Pipeline Consortium (CPC) sunt rezervate, iar statele europene, deși afectate indirect, nu au emis poziții oficiale clare. Cu toate acestea, incidentul este atent monitorizat de către organizațiile internaționale și marile economii dependente de importurile de petrol.

Rusia acuză Ucraina de „terorism economic”

Oficialii ruși au catalogat atacul drept un act de „terorism economic”, acuzând Ucraina că vizează infrastructura critică pentru a destabiliza piața energetică globală. Ministerul rus al Apărării a anunțat că va întări măsurile de protecție asupra infrastructurii petroliere și a amenințat că va răspunde la aceste atacuri cu măsuri proporționale.

În plus, Kremlinul a transmis un mesaj către partenerii internaționali, afirmând că astfel de atacuri pun în pericol securitatea energetică europeană și ar putea avea consecințe economice semnificative pentru țările care depind de petrolul kazah transportat prin CPC.

De partea cealaltă, Kievul nu a oferit o reacție oficială, însă astfel de atacuri asupra infrastructurii critice rusești au fost intensificate în ultimele luni, ca parte a conflictului în desfășurare dintre cele două țări.

UE și NATO: „Monitorizăm situația”

Uniunea Europeană nu a emis o declarație oficială cu privire la atac, însă surse diplomatice au declarat pentru agențiile internaționale de presă că Bruxelles-ul urmărește îndeaproape evoluția situației.

În același timp, NATO a transmis că monitorizează impactul asupra infrastructurii energetice a regiunii, dar nu a făcut comentarii oficiale referitoare la implicarea Ucrainei sau la posibile măsuri de răspuns.

Impactul asupra piețelor internaționale de petrol

Experții în energie avertizează că, dacă astfel de atacuri continuă, piața petrolului ar putea suferi fluctuații majore. Având în vedere că CPC transportă aproximativ 1,2 milioane de barili de petrol pe zi, orice întrerupere prelungită poate avea efecte asupra prețurilor internaționale.

În ultimele zile, bursele de mărfuri au reflectat o ușoară creștere a prețului petrolului, iar analiștii prevăd că, dacă atacurile asupra infrastructurii petroliere vor continua, barilul de petrol ar putea depăși pragul psihologic de 100 de dolari în următoarele săptămâni.

Consecințe pentru România

România este una dintre țările afectate direct de atacul asupra conductei Caspian Pipeline Consortium (CPC), având în vedere că rafinăria Petromidia, cea mai mare din țară, depinde de țițeiul kazah transportat prin această rută. Rafinăria, operată de compania națională kazahă KazMunayGas, procesează anual milioane de tone de petrol, iar o reducere a fluxului de aprovizionare ar putea afecta atât producția de carburanți, cât și stabilitatea pieței energetice din România.

Reducerea capacității de rafinare

Dacă reparațiile la stația de pompare Kropotkinskaya se prelungesc, există riscul ca rafinăria Petromidia să fie nevoită să reducă temporar producția. Acest lucru ar putea genera:

• Scăderea cantităților de carburanți disponibili pe piața internă, afectând lanțurile de distribuție și aprovizionarea benzinăriilor.
• Posibile întârzieri în livrările către transportatori și operatorii industriali, care depind de carburanți pentru activitățile zilnice.
• Creșterea presiunii pe rezervele strategice de petrol, forțând România să ia măsuri suplimentare pentru a menține stabilitatea pieței.

Creșterea prețurilor la carburanți

Restricțiile privind transportul de petrol prin CPC intervin într-un moment deja tensionat pentru piața energetică globală, unde prețurile petrolului au fost volatile din cauza conflictului din Ucraina, sancțiunilor impuse Rusiei și problemelor logistice din Marea Roșie.

În acest context, reducerea importurilor de țiței kazah ar putea avea două efecte imediate asupra prețurilor carburanților din România:

1. Creșterea prețurilor la pompă – În condițiile unei oferte mai reduse, benzinăriile ar putea majora prețurile la benzină și motorină, reflectând costurile crescute ale aprovizionării.
2. Scumpirea importurilor alternative – România ar putea fi nevoită să importe petrol din alte surse, cum ar fi Orientul Mijlociu sau SUA, însă acest lucru ar însemna costuri mai mari de transport și rafinare, ceea ce s-ar traduce prin prețuri mai mari pentru consumatori.

Posibile măsuri pentru atenuarea efectelor

Pentru a evita o criză energetică și o creștere bruscă a prețurilor la carburanți, autoritățile române ar putea lua în considerare:

• Diversificarea surselor de aprovizionare prin negocieri pentru importuri suplimentare din alte state producătoare.
• Utilizarea rezervelor strategice de petrol, dacă situația se agravează și livrările prin CPC rămân blocate pentru o perioadă mai lungă.

În concluzie, România se află într-o situație vulnerabilă în urma acestui atac, iar evoluția pieței energetice în următoarele săptămâni va depinde de viteza cu care sunt remediate daunele și de posibilitatea găsirii unor soluții alternative de aprovizionare. Dacă problemele persistă, este aproape inevitabilă o creștere a prețurilor carburanților în România.