Țările europene cu cel mai poluat aer: O amenințare majoră pentru sănătate
Europa se confruntă cu o criză a calității aerului, impactul poluării fiind resimțit mai puternic în anumite regiuni. Decesele premature și riscurile grave pentru sănătate evidențiază necesitatea unor măsuri urgente și eficiente.
Poluarea aerului rămâne o problemă gravă în Europa, fiind responsabilă pentru aproximativ 239.000 de decese premature în 2021. În plus, alte 48.000 de persoane și-au pierdut viața din cauza expunerii la dioxid de azot, conform datelor Agenției Europene de Mediu. Particulele fine PM2,5, generate de surse precum praful, fumul și funinginea, împreună cu dioxidul de azot (NO₂), afectează grav sănătatea publică. Poluarea este legată de cancerul pulmonar, boli cardiovasculare și respiratorii, accidente vasculare cerebrale și alte probleme medicale severe, relatează Euronews.
Țările și regiunile cele mai afectate
În Europa, decalajele între est și vest sunt evidente în privința impactului poluării. Macedonia de Nord are cele mai mari rate de mortalitate cauzate de poluare, urmată de Serbia, Albania, Bulgaria și Muntenegru. Potrivit unui raport realizat de Comisia Europeană și OCDE, aceste țări înregistrează niveluri de poluare semnificativ peste recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
În nordul Italiei, Polonia și Cehia, rata mortalității asociată particulelor fine PM2,5 este crescută, în principal din cauza arderii cărbunelui pentru încălzire și a activităților agricole. De asemenea, poluarea cu NO₂, provenită din trafic și sectorul industrial, afectează în special orașele mari din vestul și sudul Europei.
Numărul deceselor din cauza poluării aerului în Europa
Decese premature prin expunerea la particule fine, la 100.000 de locuitori
Sursa : OECD/European Commission report: Health at a Glance 2024
Impactul asupra grupurilor vulnerabile
Poluarea aerului afectează disproporționat persoanele vulnerabile, precum copiii, vârstnicii și cei cu probleme de sănătate preexistente. La persoanele de peste 65 de ani, aceasta este responsabilă pentru aproximativ 4% din decesele înregistrate anual. În plus, poluarea are efecte grave asupra dezvoltării copiilor și poate duce la complicații severe în timpul sarcinii, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru protejarea acestor categorii de populație.
Măsuri noi pentru combaterea poluării
Uniunea Europeană a implementat reguli mai stricte privind calitatea aerului în decembrie 2021, urmărind să atingă standardele OMS până în 2030. Directiva actualizată obligă statele membre să monitorizeze poluanții precum particulele fine, carbonul negru și amoniacul. Cetățenii pot chiar să acționeze guvernele în instanță dacă nu respectă aceste norme.
„Această directivă reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de sănătate publică ale generației noastre,” a declarat Mark Nieuwenhuijsen, director al inițiativei de planificare urbană, mediu și sănătate de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona, pentru Euronews Health.
Cu toate acestea, raportul OCDE avertizează că, deși UE este pe cale să reducă mortalitatea cauzată de PM2,5 cu 55% până în 2030, poluarea aerului rămâne o amenințare tot mai mare, suprapunându-se cu alte probleme de mediu, precum schimbările climatice, poluarea fonică și lipsa spațiilor verzi.
Exemple de bune practici
Danemarca intenționează să devină prima țară care va introduce o taxă pe carbon pentru creșterea animalelor până în 2030, o măsură care ar putea reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. Alte state membre UE investesc în soluții pentru reducerea traficului și adoptarea de surse de energie mai curate.
Zorana Jovanovic Andersen, profesor de epidemiologie de mediu, subliniază că reducerea poluării aerului este esențială: „Am făcut progrese în trecut și știm cum să continuăm. Este crucial să reglementăm această problemă veche pentru a proteja sănătatea.”
