Țările de Jos: O arhivă istorică a colaboratorilor naziști devine accesibilă online

Aceste date provin din investigațiile realizate de o jurisdicție specială instituită spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.

Dintre cei investigați, peste 150.000 au fost supuși unor forme de pedeapsă. Cu toate acestea, doar 15% dintre cazuri au ajuns în instanță, iar aproximativ 120.000 de persoane au fost declarate nevinovate, conform profesorului Hans Renders de la Universitatea din Groningen.

Acces limitat la informații până în prezent

Înregistrările complete ale acestor investigații au fost anterior accesibile doar vizitând personal Arhivele Naționale Olandeze din Haga. Publicarea online a fost posibilă datorită Institutului Huygens, care a ajutat la digitalizarea  arhivei. Institutul consideră că acest proces elimină o barieră semnificativă pentru cei care doresc să cerceteze ocupația nazistă a Țărilor de Jos din timpul celui de-al doilea război mondial..

Arhiva conține dosare despre criminalii de război, aproximativ 20.000 de olandezi care s-au înrolat în armata germană, membri ai Mișcării Naționale Socialiste (NSB) și alte persoane suspectate de colaborare. Totuși, conține și numele celor care au fost considerați nevinovați în urma investigațiilor efectuate.

Datele disponibile în arhiva digitalizată includ numele suspecților, data și locul nașterii acestora, dar nu oferă informații despre vinovăția persoanei sau detalii despre acuzații. Utilizatorii interesați de informații detaliate trebuie să viziteze personal Arhivele Naționale și să solicite accesul la dosarele respective, justificând un interes legitim.

Reacții și controverse

Publicarea acestor date a generat o serie de reacții. Unii experți, precum profesorul Hans Renders, atrag atenția că simpla prezență a unui nume în arhivă nu implică vinovăția. Acest lucru poate crea confuzii și poate duce la stigmatizarea persoanelor sau familiilor implicate.

Rinke Smedinga, fiul unui fost membru NSB, a avertizat asupra riscurilor unor reacții negative. "Mi-e teamă că vor exista reacții foarte urâte. Nu ar trebui să lași doar să se întâmple, ca un fel de experiment social", a declarat acesta pentru publicația olandeză DIT.

Cercetările recente sugerează că aproximativ o cincime dintre olandezi se simt inconfortabil cu ideea ca descendenții colaboratorilor să ocupe funcții publice. În plus, 8% dintre olandezi ar avea o problemă dacă ar descoperi că un prieten sau coleg are rude care au colaborat cu naziștii.

Tabuuri și perspective

Potrivit profesorului Renders, copiii membrilor NSB trăiesc adesea cu o povară emoțională semnificativă. „Pentru copiii membrilor NSB, trecutul este adesea o traumă”, a declarat acesta. Pe de o parte, aceștia păstrează un secret, iar pe de altă parte, nu cunosc în totalitate faptele părinților lor.

Directorul Arhivelor Naționale, Tom De Smet, a subliniat importanța deschiderii arhivelor pentru a face lumină asupra trecutului. "Colaborarea este încă o traumă majoră. Nu se vorbește despre asta. Sperăm că atunci când arhivele vor fi deschise, tabuul va fi rupt."

În același timp, proiectul a fost întâmpinat cu reticență de către autoritățile olandeze de protecție a confidențialității, care s-au opus digitalizării complete. Accesul la arhivele fizice este restricționat, iar copiile documentelor nu sunt permise.

Deschiderea arhivelor: Propuneri legislative

Într-o scrisoare recentă adresată parlamentului, ministrul Culturii, Eppo Bruins, a evidențiat necesitatea deschiderii arhivelor pentru procesarea istorică și socială a trecutului. Bruins a propus modificarea legii pentru a permite accesul mai larg la informații, subliniind importanța reconcilierii naționale.

Site-ul bazei de date menționează că numele persoanelor care ar putea fi încă în viață nu sunt incluse în arhiva publicată online.