SUA exclude Europa de la negocierile de pace privind Ucraina; România, omisă de la summitul de la Paris
În contextul actual al conflictului din Ucraina, relațiile internaționale se confruntă cu tensiuni crescânde, în special între Statele Unite și aliații europeni. Decizia recentă a administrației americane de a exclude Europa din negocierile de pace cu Rusia a generat reacții puternice pe continent.
Statele Unite exclud Europa din negocierile de pace
Emisarul special al președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, generalul în retragere Keith Kellogg, a anunțat că Europa va fi consultată, dar nu va participa direct la discuțiile de pace dintre SUA, Rusia și Ucraina. El a subliniat că experiențele anterioare, precum negocierile de la Minsk, au fost complicate de numărul mare de participanți și că este esențială o abordare mai restrânsă pentru a asigura eficiența procesului de pace, relatează huffingtonpost.es.
Această decizie a stârnit îngrijorări în rândul liderilor europeni. Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că Uniunea Europeană își va asuma pe deplin responsabilitățile în cazul unui acord de pace și a insistat că "nu vor exista negocieri credibile și de succes, nici o pace durabilă, fără Ucraina și fără Uniunea Europeană".
Reacția Europei: Summit de urgență la Paris
În urma anunțului făcut de SUA, președintele francez Emmanuel Macron a convocat un summit de urgență la Paris, programat pentru 17 februarie 2025. Summitul a fost convocat după ce trimisul special al lui Donald Trump în Ucraina a declarat că liderii europeni vor fi consultați, dar nu vor lua parte la nicio discuție între SUA și Rusia privind încheierea războiului.
Scopul reuniunii este de a discuta securitatea europeană și de a coordona răspunsul la excluderea Europei din negocierile de pace.
Agenția Reuters precizează că la întâlnire sunt așteptați lideri din Germania, Polonia, Italia, Danemarca și Marea Britanie.
„Președintele Republicii va reuni mâine principalele țări europene pentru discuții privind securitatea europeană”, a declarat ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot la Radio France International, subliniind necesitatea unei abordări unite în fața provocărilor actuale.
În ceea ce privește Ucraina, el a reiterat că „doar ucrainenii pot decide să înceteze lupta, iar noi îi vom sprijini până vor lua această decizie ”. Ucrainenii „nu se vor opri niciodată până nu vor fi siguri că pacea care li se oferă va fi de durată” și au garanția securității, a mai precizat Jean-Noël Barrot. „Cine va oferi garanțiile? Vor fi europenii ” menționînd: „da, europenii vor fi într-un fel sau altul implicați în discuții”
România: un aliat devotat, dar neinvitat
Deși România a jucat un rol esențial în sprijinirea Ucrainei, facilitând tranzitul a peste un milion de refugiați și oferind asistență militară semnificativă, țara noastră nu a fost invitată la summitul de la Paris. Această excludere a generat nemulțumiri în rândul oficialilor români.
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a subliniat că România dorește să fie implicată în negocierile de pace, având în vedere contribuțiile sale semnificative la sprijinirea Ucrainei.
„Nu avem doar frontiera cea mai lungă cu Ucraina, ci am sprijinit transferul a peste un milion de refugiați, transferăm în fiecare sezon al recoltelor între 50 și 60 de milioane de tone de cereale ucrainiene prin porturile noastre, antrenăm piloți de F-16 ucrainieni. Am cedat Ucrainei una din bateriile Patriot, una din cele cele patru, 25% din zestrea noastră cea mai modernă de apărare antirachetă. Suntem una din țările care respectă pactele, tratativele. Suntem una din țările europene aflate într-o comunitate de destin cu Statele Unite încă de la Revoluția Română”, a declarat Emil Hurezeanu într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro.
Reevaluarea strategiilor României
În fața acestei marginalizări, România trebuie să-și reevalueze strategiile diplomatice și să-și consolideze relațiile bilaterale cu partenerii europeni și transatlantici. Este esențial ca țara noastră să-și facă auzită vocea în cadrul Uniunii Europene și al NATO, subliniind contribuțiile sale semnificative și importanța strategică în regiune. Doar printr-o implicare activă și o politică externă proactivă, România poate evita să fie lăsată la periferia deciziilor care îi afectează direct securitatea și interesele naționale.
Prin urmare, deși România joacă un rol important în sprijinirea Ucrainei și menținerea stabilității regionale, excluderea sa de la reuniuni esențiale ridică întrebări privind poziția și influența sa în cadrul deciziilor strategice europene.
