Șapte pionieri AI, distinși cu Premiul Regina Elisabeta pentru Inginerie 2025 și 500.000 de lire

Premiul Regina Elisabeta pentru Inginerie 2025

Premiul Regina Elisabeta pentru Inginerie (Queen Elizabeth Prize for Engineering, QEPrize) este considerat echivalentul Premiului Nobel în domeniul ingineriei, fiind acordat inovatorilor ale căror descoperiri au adus beneficii semnificative umanității. Lansat în 2012, acest premiu are scopul de a celebra realizările excepționale în inginerie și de a inspira noile generații să urmeze cariere în acest domeniu.

Detalii despre premiu:

Frecvența și valoarea: Inițial, premiul era acordat o dată la doi ani , însă din 2021 a devenit anual. Valoarea sa este de 500.000 de lire sterline, iar laureații primesc și un trofeu imprimat 3D.

Obiective: Premiul evidențiază importanța ingineriei în societatea modernă și își propune să încurajeze tinerii să se implice în acest domeniu, subliniind rolul esențial al inovației inginerești în rezolvarea provocărilor globale.

Laureați notabili: Printre câștigătorii anteriori se numără Sir Tim Berners-Lee, recunoscut pentru inventarea World Wide Web, și echipele care au dezvoltat turbinele eoliene moderne, GPS-ul și iluminatul LED.

În acest an, Premiul Regina Elisabeta pentru Inginerie 2025 a fost acordat celor șapte lideri ai inteligenței artificiale care au revoluționat tehnologiile AI și au contribuit semnificativ la progresul umanității. Trofeul și suma de 500.000 de lire sterline au fost împărțite între Yoshua Bengio, Geoffrey Hinton, John Hopfield, Yann LeCun, Jensen Huang, Bill Dally și Fei-Fei Li, pentru dezvoltarea unor tehnologii ce modelează viitorul învățării automate și AI.

Ceremonia de decernare a avut loc la Muzeul de Știință din Londra, în prezența Prințesei Anne, care este membru regal al Academiei Regale de Inginerie (RAEng).

Prin recunoașterea acestor realizări, Premiul Regina Elisabeta pentru Inginerie subliniază impactul profund al ingineriei asupra vieții cotidiene și promovează excelența în inovație la nivel global.

Cei trei piloni ai învățării automate moderne

Cei șapte laureați au fost distinși pentru dezvoltarea a trei piloni fundamentali ai învățării automate:

Rețele neuronale artificiale – Cercetările revoluționare ale lui Bengio, Hinton, Hopfield și LeCun au permis AI să recunoască tipare, să analizeze date și să genereze predicții precise. Aceste descoperiri stau la baza aplicațiilor moderne, de la medicină și industrie la chatbot-uri inteligente.

Hardware-ul AI – GPU-uri – Huang și Dally au accelerat dezvoltarea AI prin optimizarea unităților de procesare grafică (GPU), elemente esențiale în antrenarea rețelelor neuronale profunde. Nvidia, compania fondată de Huang, a ajuns anul trecut cea mai valoroasă din lume datorită cererii explozive pentru cipurile AI.

Seturi de date pentru AI – Fei-Fei Li a revoluționat domeniul prin crearea ImageNet, o bază de date masivă ce a permis antrenarea și evaluarea precisă a algoritmilor de viziune computerizată.

7 pionieri ai Inteligenței Artificiale, laureați ai Premiului Regina Elisabeta pentru Inginerie 2025

Yoshua Bengio este profesor la Universitatea din Montreal și director științific al Institutului MILA. El a fost recunoscut pentru contribuțiile sale fundamentale în dezvoltarea rețelelor neuronale și a învățării profunde. În 2018, a primit Premiul Turing alături de Geoffrey Hinton și Yann LeCun. De asemenea, în 2024, Bengio a fost inclus în lista TIME a celor mai influenți 100 de oameni din lume.-en.wikipedia.org

Geoffrey Hinton este profesor emerit la Universitatea din Toronto și a fost unul dintre pionierii învățării profunde. El a dezvoltat mașina Boltzmann și a contribuit semnificativ la popularizarea algoritmului de backpropagation în antrenarea rețelelor neuronale. În 2024, Hinton a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu John Hopfield, pentru descoperirile fundamentale care au permis învățarea automată cu rețele neuronale artificiale.-en.wikipedia.org

Declarații: Bengio a subliniat importanța înțelegerii de către liderii mondiali a puterii și riscurilor asociate cu AI, menționând că aceasta poate fi folosită atât în scopuri benefice, cât și în scopuri periculoase.

„Mi-ar plăcea să văd liderii acestei lumi să înțeleagă mai bine amploarea a ceea ce facem, atât în ​​ceea ce privește puterea pe care o creăm, care ar putea fi pentru bine sau periculoasă, cât și riscurile care vin cu aceasta. putere”, a spus el pentru Guardian.

Hinton, după ce a părăsit Google în 2023 pentru a vorbi liber despre riscurile AI, a avertizat asupra pericolelor potențiale ale sistemelor AI avansate, inclusiv pierderea controlului uman asupra acestora.-wsj.com

John Hopfield, profesor la Universitatea Princeton, a integrat concepte din biologie și neuroștiințe în dezvoltarea rețelelor neuronale artificiale. El a creat rețelele Hopfield, care funcționează ca memorii asociative, demonstrând cum interacțiunile dintre neuroni pot configura stări stabile pentru stocarea informației. În 2024, Hopfield a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică, alături de Geoffrey Hinton, pentru contribuțiile lor la dezvoltarea rețelelor neuronale artificiale.lemonde.fr

Declarație: Hopfield a subliniat importanța curiozității în inovație, afirmând că, prin sprijin și educație, aceasta poate forma ingineri și oameni de știință.

Yann LeCun este profesor la Universitatea din New York și director științific al AI la Meta lui Mark Zuckerberg. El este cunoscut pentru dezvoltarea rețelelor neuronale convoluționale, esențiale în recunoașterea imaginilor și procesarea vizuală. În 2018, a primit Premiul Turing alături de Bengio și Hinton.-en.wikipedia.org

Declarație: LeCun a prezis că vor avea loc revoluții suplimentare în tehnologia AI în următorii 3-5 ani, subliniind necesitatea unor noi descoperiri pentru ca sistemele să înțeleagă și să interacționeze cu lumea fizică. El a menționat că, în prezent, sistemele AI excelează în manipularea limbajului, dar nu în înțelegerea lumii fizice.theguardian.com

Jensen Huang este co-fondator și CEO al Nvidia, companie lider în producția de unități de procesare grafică (GPU) esențiale pentru antrenarea și operarea sistemelor AI. Sub conducerea sa, Nvidia a devenit o forță dominantă în industria AI.

Bill Dally este director științific la Nvidia și a contribuit la dezvoltarea arhitecturilor GPU care au accelerat progresul în învățarea automată. Munca sa a fost esențială în optimizarea hardware-ului pentru aplicațiile AI.

Declarație: Dally a afirmat că, în ultimul deceniu, progresele în performanța și eficiența GPU-urilor au alimentat modelele de limbaj și difuzare de astăzi, conducând inovații care îmbunătățesc experiența umană în multe feluri.

Fei-Fei Li este profesoară la Universitatea Stanford și a creat ImageNet, o bază de date de imagini la scară largă care a permis antrenarea și evaluarea algoritmilor de viziune computerizată. Munca sa a fost esențială în dezvoltarea recunoașterii faciale, a diagnosticului medical bazat pe imagini și a altor aplicații critice.-en.wikipedia.org

Declarație: Li a subliniat importanța seturilor de date de înaltă calitate în avansarea viziunii computerizate și a evidențiat necesitatea unei colaborări interdisciplinare pentru a aborda provocările din domeniul AI.

Acești lideri în domeniul inteligenței artificiale au adus contribuții semnificative, revoluționând modul în care tehnologia interacționează cu lumea și extinzând limitele cunoașterii. Inovațiile lor au deschis noi orizonturi în domenii esențiale, de la medicină și energie la comunicații și automatizare, modelând viitorul digital.

Impactul și controversele AI – Între progres și riscuri majore

În timp ce laureații Premiului Regina Elisabeta pentru Inginerie 2025 sunt aclamați pentru inovațiile care au revoluționat inteligența artificială, impactul AI asupra societății ridică provocări și întrebări fundamentale.

Pe de o parte, AI este considerată un motor al progresului tehnologic și economic, contribuind la transformarea unor domenii critice:

• Sănătatea: Algoritmii AI ajută medicii să detecteze boli grave precum cancerul în stadii incipiente, să personalizeze tratamente și să accelereze descoperirea de medicamente.
• Energie și mediu: AI este folosită pentru a optimiza consumul de energie, a gestiona mai eficient rețelele electrice și a sprijini tranziția către surse regenerabile.
• Tehnologie și industrie: Fabricile inteligente utilizează AI pentru automatizare, predicția defecțiunilor și creșterea eficienței producției.

Pe de altă parte, există preocupări majore legate de utilizarea AI, care stârnesc dezbateri intense la nivel global:

• Automatizarea și pierderea locurilor de muncă: AI ar putea înlocui milioane de angajați în domenii precum servicii, transport, finanțe și chiar IT, ridicând problema reconversiei profesionale și impactului economic asupra claselor sociale vulnerabile.
• Dezinformarea și manipularea opiniei publice: AI generează conținut falsificat, cum ar fi deepfake-uri și știri fabricate, ceea ce poate influența alegeri politice și destabiliza democrațiile.
• Securitatea și utilizarea malefică: Tehnologiile AI pot fi utilizate în atacuri cibernetice, război electronic sau chiar în dezvoltarea armelor autonome.

Lord Vallance, președintele Fundației QE Prize, a evidențiat acest echilibru fragil:„Impactul acestei inovații este resimțit în industrii, economii și pe întreaga planetă. Acest premiu reflectă rolul crucial al ingineriei în modelarea viitorului nostru.”

În acest context, o întrebare esențială persistă: cum putem ghida dezvoltarea AI pentru a maximiza beneficiile și a minimiza riscurile? Un răspuns ar putea veni din reglementări mai stricte, utilizarea etică a AI și colaborarea internațională pentru prevenirea abuzurilor tehnologice.

AI și viitorul Ingineriei

Cu cererea tot mai mare pentru specialiști AI, universități de prestigiu, precum Universitatea Bath, au introdus recent programe de masterat dedicate aplicării AI în inginerie și design. În același timp, publicații de referință, precum The Chemical Engineer, continuă să evidențieze impactul acestor tehnologii asupra industriei și inovațiilor inginerești.

Liderii industriei subliniază că viitorul AI nu este doar despre tehnologie, ci și despre cum aceasta poate fi folosită etic și responsabil. Pe măsură ce automatizarea și învățarea automată devin omniprezente, inginerii trebuie să colaboreze cu legislatori, eticieni și experți în securitate pentru a modela un viitor echilibrat, unde AI servește umanitatea fără a amplifica riscuri necontrolate.

Premiul Regina Elisabeta pentru Inginerie 2025 nu doar că recunoaște inovațiile acestor pionieri, dar reamintește lumii de responsabilitatea colectivă în gestionarea impactului AI asupra umanității.

Articolul a fost realizat pe baza informațiilor furnizate de The Chemical Engineer, o revistă britanică publicată de Institution of Chemical Engineers (IChemE). Aceasta este una dintre cele mai importante publicații internaționale de specialitate, cu un accent puternic pe inovațiile inginerești din Marea Britanie și Europa. IChemE, organizația care patronează revista, este recunoscută pentru eforturile sale în promovarea progresului tehnologic și eticii în inginerie.

Alte surse: (https://qeprize.org/), (en.wikipedia.org), (wsj.com ), (theguardian.com), (lemonde.fr)