Săptămâna de lucru de patru zile: Un model testat în Germania

Germania, cunoscută pentru economia sa robustă și cultura muncii riguroase, a inițiat un proiect pilot pentru a evalua fezabilitatea și impactul acestui model asupra companiilor și angajaților.

Detalii ale proiectului pilot

La începutul anului 2024, aproximativ 41 de companii și organizații din diverse sectoare economice din Germania au participat la un experiment de șase luni, implementând săptămâna de lucru de patru zile fără a reduce salariile angajaților. Inițiativa a fost coordonată de compania de consultanță Intraprenör din Berlin, în colaborare cu organizația non-profit 4 Day Week Global și Universitatea din Münster, care a asigurat evaluarea științifică a proiectului, informează faz.net.

Rezultate și constatări

Evaluarea proiectului a relevat rezultate promițătoare. Majoritatea companiilor participante au decis să adopte permanent sau să extindă perioada de testare a săptămânii de lucru de patru zile. Angajații au raportat îmbunătățiri semnificative ale sănătății mentale și fizice, precum și o reducere a nivelului de stres și epuizare. Datele colectate au indicat o creștere a activității fizice și o medie de 38 de minute suplimentare de somn pe săptămână, relatează sueddeutsche.de.

În ceea ce privește performanța companiilor, indicatorii financiari, precum veniturile și profiturile, au rămas stabili, sugerând că reducerea timpului de lucru nu a afectat negativ productivitatea. De asemenea, angajatorii au raportat o îmbunătățire în procesul de recrutare și retenție a personalului, un aspect esențial în contextul deficitului de forță de muncă calificată din Germania.

Provocări și perspective critice

Cu toate acestea, implementarea săptămânii de lucru de patru zile nu a fost lipsită de provocări. Unele companii au întâmpinat dificultăți în adaptarea proceselor interne și în menținerea nivelului de productivitate. De exemplu, două firme mari au renunțat prematur la experiment din cauza dificultăților economice sau a lipsei de sprijin intern.

Conform faz.net, criticii proiectului subliniază că studiul nu este reprezentativ la nivel național, deoarece companiile participante au fost selectate pe bază voluntară și erau deja deschise către ideea unei săptămâni de lucru reduse. Economistul Alexander Kritikos de la Institutul German de Cercetări Economice a menționat că, pentru a obține concluzii general valabile, ar fi necesară o selecție aleatorie a companiilor din diverse industrii și regiuni.

Comparativ cu alte țări

Germania nu este singura țară care explorează modelul săptămânii de lucru de patru zile. În Marea Britanie, un experiment semnificativ a fost inițiat în 2022, implicând 61 de companii și peste 3.300 de angajați. Pe parcursul a șase luni, angajații au lucrat 80% din programul obișnuit, menținându-și salariile integrale, cu angajamentul de a-și îndeplini 100% din sarcinile de muncă. Rezultatele au fost pozitive: 56 dintre companii au decis să continue cu săptămâna de lucru de patru zile după încheierea perioadei de testare, iar angajații au raportat niveluri mai scăzute de stres și o reducere a zilelor de concediu medical cu 65%.

În plus, aproape 200 de afaceri britanice au adoptat permanent săptămâna de lucru de patru zile, conform unei campanii conduse de o organizație non-profit lansată în 2022. Această mișcare reflectă o tendință crescândă în rândul companiilor de a implementa programe de lucru mai flexibile pentru a îmbunătăți satisfacția angajaților și eficiența operațională.

Alte țări europene au inițiat, de asemenea, programe pilot pentru a testa eficiența săptămânii de lucru de patru zile. De exemplu, Portugalia a demarat un astfel de program, urmând exemplul altor state precum Belgia și Islanda. Aceste inițiative au fost motivate de dorința de a îmbunătăți echilibrul dintre viața profesională și cea personală a angajaților, precum și de a spori productivitatea și satisfacția la locul de muncă.

Implicarea sindicatelor și perspectivele economice

În Germania, sindicatul IG Metall, cel mai mare din țară, a propus reducerea săptămânii de lucru la patru zile, argumentând că această măsură ar putea atrage forță de muncă calificată și ar îmbunătăți echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Această inițiativă vizează adaptarea la transformările economice și tehnologice, precum și prevenirea disponibilizărilor în industriile afectate de tranziția ecologică. De exemplu, în industria siderurgică, reducerea timpului de lucru este văzută ca o modalitate de a salva locurile de muncă amenințate de schimbările structurale.

Cu toate acestea, există voci care avertizează că o reducere generalizată a timpului de lucru ar putea fi contraproductivă, mai ales în contextul actualei penurii de forță de muncă. Criticii susțin că, în loc să se reducă orele de muncă, ar fi mai indicat să se muncească mai mult pentru a contracara deficitul de personal și a menține competitivitatea economică

Experimentul german privind săptămâna de lucru de patru zile oferă perspective valoroase asupra potențialelor beneficii și provocări ale acestui model. Deși rezultatele preliminare sunt încurajatoare, sugerând îmbunătățiri în bunăstarea angajaților și stabilitatea productivității, implementarea pe scară largă necesită o analiză aprofundată și adaptări specifice fiecărui sector și organizație. De asemenea, este esențială o evaluare atentă a impactului economic și a sustenabilității pe termen lung a unei astfel de tranziții în cultura muncii.

Surse: faz.net, sueddeutsche.de.