România accelerează tranziția energetică: sursele regenerabile devin pilonul principal al producției de electricitate
În 2023, energia eoliană a reprezentat 14,1% din producția totală de electricitate a României, depășind pentru prima dată energia produsă pe bază de cărbune, care a contribuit cu 13,4%. Această schimbare semnificativă subliniază tranziția țării către surse de energie regenerabilă.
- Capacități instalate: La 1 ianuarie 2024, România dispunea de o capacitate instalată de 3.095 MW în energie eoliană și 1.853 MW în energie solară. Pe parcursul anului, s-au adăugat 70 MW în sectorul eolian și 310 MW în cel solar, informează InfoClima.
- Prosumatori: Aportul prosumatorilor a crescut cu 950 MW în 2024, ajungând la 2.337 MW. Cu toate acestea, o parte semnificativă din producția acestora nu este contorizată oficial, ceea ce explică ponderea relativ redusă a energiei solare în statisticile oficiale pentru 2023, de doar 1,88%.
Europa
Un raport al think-tank-ului EMBER subliniază că tranziția energetică este în plină desfășurare în Europa, cu o creștere semnificativă a producției de energie din surse regenerabile.
În 2024, în Uniunea Europeană, energia solară a generat 11% din electricitate, depășind pentru prima dată cărbunele, care a scăzut sub 10%. Energia eoliană a contribuit cu 17%, menținându-se pe locul al doilea după energia nucleară și depășind gazele naturale pentru al doilea an consecutiv, conform celor de la Descopera.
Această tranziție evidențiază eforturile continue ale UE de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a promova sursele regenerabile de energie.
Provocări și perspective în sectorul energetic al României
În 2024, România a continuat procesul de tranziție energetică, întâmpinând atât provocări semnificative, cât și oportunități de dezvoltare în sectorul energiei regenerabile.
Capacitatea și producția centralelor pe cărbune
Conform Strategiei Energetice a României 2025-2035, la începutul anului 2024, capacitatea instalată netă a centralelor pe bază de cărbune era de 1.909 MW, în scădere față de anii precedenți. Această reducere a capacității instalate a fost influențată de închiderea unor unități vechi și ineficiente, în conformitate cu angajamentele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)- Ministerul Energiei
Creșterea importurilor de energie electrică
În primele opt luni ale anului 2024, România a înregistrat o creștere de 60% a importurilor de energie electrică comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Această creștere a fost determinată de mai mulți factori:
- Mentenanța unităților de producție: Activitățile de întreținere la unități majore, precum centrala nucleară de la Cernavodă, au redus temporar capacitatea internă de producție.
- Condiții hidrologice nefavorabile: Nivelurile scăzute ale apelor au afectat producția hidrocentralelor, în special la Porțile de Fier, limitând contribuția acestora la mixul energetic național.
- Capacitatea limitată a centralelor pe cărbune: Deși capacitatea instalată era de 1.909 MW, producția efectivă a fost adesea sub acest nivel, din cauza costurilor ridicate de operare și a eficienței scăzute a unor unități.
Riscuri asociate dependenței de importuri
Creșterea dependenței de importuri a generat îngrijorări privind securitatea energetică a țării. Ministerul Energiei a avertizat asupra riscului unor pene de curent pe scară largă, în contextul în care importurile au atins cote alarmante, iar infrastructura energetică națională se confruntă cu provocări majore.
Strategii pentru tranziția către energie verde
Pentru a reduce dependența de sursele fosile și a asigura securitatea energetică, România trebuie să adopte următoarele măsuri:
- Dezvoltarea surselor regenerabile: Investiții în noi capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile, precum energia eoliană și solară, sunt esențiale. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 prevede creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național.
- Modernizarea infrastructurii: Îmbunătățirea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice este crucială pentru integrarea eficientă a noilor capacități regenerabile și pentru reducerea pierderilor în rețea.
- Implementarea tehnologiilor de stocare: Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, inclusiv prin proiecte de baterii și alte tehnologii inovatoare, va permite gestionarea fluctuațiilor în producția de energie regenerabilă și va asigura stabilitatea sistemului energetic. În 2024, în România erau operaționale 12 instalații de stocare a energiei, cu o putere totală de 137,2 MW și o capacitate cumulată de 269 MWh.
- Diversificarea mixului energetic: Pe lângă sursele regenerabile, este importantă dezvoltarea altor surse de energie cu emisii reduse de carbon, precum energia nucleară. Planurile de construire a unor reactoare nucleare modulare mici (SMR) reprezintă o oportunitate pentru creșterea capacității de producție și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră- World Nuclear Report
Prin adoptarea acestor măsuri, România poate avansa în tranziția către un sector energetic durabil, asigurând în același timp securitatea aprovizionării și respectarea angajamentelor internaționale privind reducerea emisiilor de carbon.
Surse: InfoClima, Descopera, Ministerul Energiei, World Nuclear Report
