Meserii de viitor: Ce profesiuni vor domina piața muncii din România până în 2035

Tinerii care intră acum în câmpul muncii, dar și adulții care doresc o reconversie profesională, trebuie să țină cont de aceste transformări pentru a rămâne relevanți și competitivi.

Conform unui raport recent al Forumului Economic Mondial – „Future of Jobs Report 2025” – și al unui studiu realizat de McKinsey în colaborare cu Comisia Europeană, principalele domenii de creștere în România și Europa Centrală vor fi: tehnologia informației, sănătatea, energia verde, educația și serviciile sociale.

Să explorăm concret ce presupune fiecare și cum se traduce acest lucru în oportunități de angajare.

1. Specialiști în inteligență artificială și date

Inteligența artificială (AI) a trecut de la faza de inovație la aplicabilitate cotidiană. În România, companii din banking, retail, logistică sau telecom investesc masiv în automatizare și AI.

Ce meserii se caută:

• Inginer AI (machine learning engineer)
• Specialist în analiză de date (data analyst)
• Arhitect de date (data architect)
• Programator de algoritmi AI

Studii și formare:

• Facultăți de informatică, automatică sau matematică
• Cursuri postuniversitare (ex: certificări Google AI, IBM Data Science)
• Autoînvățare prin platforme ca Coursera, Udemy, DataCamp

Perspective în România:

Se estimează că peste 30.000 de joburi noi în IT se vor deschide până în 2030. Lipsa specialiștilor face ca salariile să fie printre cele mai mari din economie.

2. Tehnicieni și ingineri în energie verde

În contextul angajamentelor climatice europene, România și-a propus ca până în 2030 să crească ponderea energiei regenerabile la peste 34%. Acest lucru presupune o explozie de noi meserii în construcția, întreținerea și optimizarea sistemelor de energie verde.

Meserii emergente:

• Instalator de panouri fotovoltaice
• Tehnician turbine eoliene
• Inginer de mediu
• Auditor energetic

Cerere și salarii:

Salariile pentru tehnicienii instalațiilor solare pornesc de la 4000 lei net/lună și pot urca la peste 7000 lei, în funcție de experiență. Firmele care instalează panouri sau pompe de căldură primesc finanțări prin programe guvernamentale (ex: Casa Verde).

3. Psihologi, consilieri și specialiști în sănătate mintală

Pandemia, digitalizarea și stresul urban au scos la lumină criza sănătății mintale. România se confruntă cu o lipsă acută de psihologi clinicieni și terapeuți autorizați. Mai mult, în școli și companii începe să se înțeleagă rolul psihologiei aplicate.

Profesiuni în creștere:

• Psiholog clinician
• Consilier psihologic
• Terapeut ocupațional
• Psiholog organizațional

Reglementări:

Este necesară absolvirea unei facultăți de psihologie și, ulterior, obținerea dreptului de liberă practică de la Colegiul Psihologilor din România.

4. Analiști în securitate cibernetică

Pe măsură ce tot mai multe date personale și financiare sunt digitalizate, riscul atacurilor cibernetice crește. România, având un sector IT dezvoltat și companii internaționale, are nevoie de specialiști care pot preveni, detecta și combate amenințările informatice.

Meserii cu cerere mare:

• Analist de securitate cibernetică
• Etical hacker (hacker etic)
• Inginer în securitate rețele
• Consultant GDPR

Perspective:

Cerința este atât de mare, încât multe companii acceptă juniori cu doar 6-12 luni de experiență, dar cu certificări (ex: CEH, CompTIA Security+).

5. Profesii medicale adaptate societății moderne

Îmbătrânirea populației, bolile cronice și accesul crescut la informație cresc cererea pentru servicii medicale specializate.

Domenii în expansiune:

• Asistenți medicali (inclusiv în îngrijirea la domiciliu)
• Fizioterapeuți
• Nutriționiști
• Tehnicieni în imagistică medicală

România are nevoie de cel puțin 20.000 de asistenți medicali până în 2030, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Salariile în sistemul privat depășesc adesea 6000 lei net.

6. Educație și formare continuă

Transformările tehnologice presupun că învățarea nu mai este un proces limitat la școală. Se caută formatori care pot transmite cunoștințe într-un mod interactiv, adaptat noilor generații.

Noi tipuri de educatori:

• Formatori digitali (e-learning)
• Mentori de reconversie profesională
• Facilitatori STEAM (știință, tehnologie, inginerie, arte, matematică)
• Coach pentru carieră și viață

7. Specialiști în etică, drept tehnologic și reglementări

AI, datele biometrice, supravegherea digitală – toate ridică probleme legale și etice. Avem nevoie de juriști, specialiști GDPR, dar și de consultanți etici care să stabilească limitele utilizării tehnologiei.

Exemple:

• Consultant în etica AI
• Avocat specializat în tehnologie și proprietate intelectuală
• Specialist în guvernanță digitală

8. Ingineri și tehnicieni în robotică și automatizări

Industria auto, agricultură, logistică – toate adoptă sisteme automate. În România, Brașov, Cluj, Timișoara și Pitești devin centre industriale tot mai automatizate.

Profesiile care cresc:

• Inginer automatist
• Tehnician în robotică
• Operator mașini inteligente

9.Meserii noi pentru o lume mai curată: Consultanți ESG și specialiști în economie irculară

Tot mai multe companii, inclusiv din România, sunt puse în fața unei noi responsabilități: să arate nu doar cât profit fac, ci și cât bine (sau rău) fac pentru mediu, oameni și societate.

Pentru asta, au început să angajeze oameni care să se ocupe exact de aceste aspecte. Așa apar meserii noi, despre care se vorbește din ce în ce mai des:

🔹 Ce Înseamnă ESG?

ESG vine din engleză și înseamnă:

• E – Environmental (Mediul înconjurător): cât poluează compania, cum reciclează, câtă energie consumă etc.
• S – Social (Social): cum își tratează angajații, dacă se implică în comunitate, dacă respectă drepturile omului.
• G – Governance (Guvernanță): cât de corectă și transparentă este conducerea companiei, dacă respectă legile și etica.

Ce face un consultant ESG?

Un consultant ESG este persoana care ajută o firmă să:

• analizeze cât de „verde” și „responsabilă” este activitatea sa;
• îmbunătățească felul în care lucrează cu angajații, natura și comunitatea;
• respecte noile reguli europene privind raportarea non-financiară;
• pregătească rapoarte oficiale pentru autorități sau investitori.

Cu alte cuvinte, este omul care se asigură că firma face profit, dar fără să distrugă mediul sau să ignore oamenii.

🔄 Ce este economia circulară?

Economia circulară este un mod nou de a gândi afacerile: în loc să producem, consumăm și aruncăm, încercăm să refolosim, reparăm, reciclăm și reducem risipa.

De exemplu:

• o firmă de mobilă reciclează rumegușul;
• o fabrică reduce ambalajele din plastic și trece pe hârtie reciclabilă;
• un supermarket donează mâncarea aproape de termen în loc să o arunce.

Pentru a face toate astea bine, firmele angajează specialiști în economie circulară.

Exemple de funcții noi

• Consultant ESG – analizează și oferă soluții ca firma să devină mai responsabilă social și ecologic.
• Manager de sustenabilitate – coordonează toate inițiativele „verzi” ale companiei.
• Specialist în reciclare industrială – găsește soluții pentru reutilizarea deșeurilor.
• Expert în economie circulară – planifică procese de producție și vânzare care reduc risipa.

Ce se întâmplă în România?

Chiar dacă suntem la început, și în România se întâmplă schimbări importante:

• Companiile mari sunt deja obligate prin lege să raporteze ce fac pentru mediu și societate (începând cu 2024–2026).
• Multe firme vor să obțină certificări internaționale, cum ar fi ISO 14001 (pentru mediu).
• Start-up-urile verzi, firmele din domeniul reciclării, al energiei regenerabile sau al agriculturii durabile caută tot mai des consultanți ESG sau experți în sustenabilitate.

Este o oportunitate reală?

Da, este o direcție de viitor, cu mari perspective de creștere în următorii 10–15 ani. Tot mai multe firme vor avea nevoie de oameni specializați în acest domeniu, iar numărul specialiștilor ESG în România este încă foarte mic.

Salariile încep de la aproximativ 4000–5000 lei net pentru începători, dar pot depăși 8000–10000 lei net pentru experți sau consultanți independenți.

Cum devii consultant ESG?

• Nu există o singură cale. Mulți specialiști ESG vin din domenii precum: ecologie, drept, economie, comunicare sau chiar inginerie.
• Există cursuri și certificări online, dar și universități care au început să introducă materii legate de sustenabilitate.
• Experiența în ONG-uri, proiecte verzi sau CSR este un mare avantaj.

10.Specialiști în realitate virtuală (VR) și realitate augmentată (AR): Meserii dintr-un viitor care a început deja

Ce părea, până nu demult, o fantezie de film SF – realitatea virtuală sau augmentată – devine astăzi o parte tot mai prezentă din viața reală. Fie că vorbim de educație, medicină, turism sau chiar industrie, tehnologiile VR și AR schimbă complet modul în care învățăm, ne antrenăm, călătorim sau lucrăm.

România are un avantaj neașteptat în această zonă: mulți tineri talentați în IT, game development și design digital, deja activi în proiecte internaționale. Asta face ca noile meserii din domeniul VR/AR să prindă contur și la noi.

Diferența dintre VR și AR

• VR – Realitate Virtuală: O experiență 100% digitală, în care utilizatorul „intră” într-un spațiu complet generat de computer (ex: jocuri, simulări medicale, tururi virtuale).
• AR – Realitate Augmentată: Tehnologia „suprapune” elemente digitale peste lumea reală (ex: aplicațiile care arată cum ar arăta o piesă de mobilier în camera ta, doar privind prin telefon).

Unde se folosește deja VR/AR?

Educație

• Lecții interactive în școli sau universități (anatomie 3D, explorări istorice virtuale)
• Simulatoare pentru meserii tehnice (mecanică, aviație, medicină)

Medicină

• Antrenamente pentru chirurgi în realitate virtuală
• Reabilitare prin jocuri VR pentru pacienți cu accidente vasculare

Turism

• Vizite virtuale ale unor orașe, muzee, destinații exotice – direct de pe telefon sau cu ochelari VR

Industrie & training

• Instruirea angajaților într-un mediu sigur și controlat (manipulare de utilaje, scenarii de urgență)
• Ghidare în timp real a lucrătorilor pe teren cu ajutorul AR (prin ochelari inteligenți sau tablete)

Ce meserii apar în domeniul VR/AR?

1. Designer de experiențe VR
   • Creează lumi virtuale și scenarii interactive (de la jocuri, la simulări educaționale).
   • Colaborează cu programatori, artiști 3D, educatori sau specialiști în UX/UI.
   • În România, firme ca Amber, Ubisoft, Holotech Studios sau Artivive caută deja astfel de profesioniști.
2. Programator de aplicații AR
   • Scrie cod pentru aplicații care folosesc camera telefonului sau ochelari AR.
   • Este un job tehnic, dar cu aplicabilitate variată: retail, logistică, construcții, sănătate.
   • Tehnologiile folosite: Unity, Unreal Engine, ARKit (Apple), ARCore (Google)
3. Trainer virtual / specialist în traininguri VR
   • Conținut interactiv de training pentru companii mari.
   • Ajută la simularea unor procese industriale, situații de criză, comportamente organizaționale.
   • În România, Banca Transilvania și câteva multinaționale au început să introducă instruiri în VR pentru noii angajați.
4. Arhitect de conținut imersiv
   • Combină storytelling cu tehnologie pentru a crea experiențe captivante.
   • Este o meserie „creativ-tehnică” – ideală pentru pasionații de filme, jocuri și inovație.
5. Tehnician VR/AR
   • Montează și întreține echipamentele hardware (ochelari VR, controllere, stații).
   • Asigură suportul tehnic pentru evenimente, săli de training sau expoziții virtuale.

Ce trebuie să știi ca să te pregătești?

• Studii recomandate: informatică, multimedia, game development, grafică digitală, design industrial
• Unelte folosite: Unity, Blender, Unreal Engine, C#, JavaScript, Figma, Adobe Creative Suite
• Cursuri gratuite sau accesibile:
  • Coursera – „XR Development with Unity”
  • Udemy – „Augmented Reality for Beginners”
  • FutureLearn – „How to Create Virtual Reality Experiences”
• Proiecte practice – chiar și un joc simplu în VR sau o aplicație AR de mobil poate deveni cartea ta de vizită

Ce se întâmplă în România?

• În marile orașe (Cluj, Timișoara, București, Iași), apar tot mai multe huburi VR/AR.
• În domeniul educației, câteva licee și universități folosesc deja ochelari VR pentru predare (pilotat prin fonduri PNRR).
• Start-up-uri românești creează aplicații de turism, real estate și e-commerce în realitate augmentată.
• Industria de gaming din România, foarte activă internațional, contribuie și la dezvoltarea de experiențe VR.

Cât se câștigă în acest domeniu?

• Un junior designer poate începe cu 4000–6000 lei net.
• Un programator AR/VR cu experiență ajunge ușor la 8000–12000 lei net.
• Freelancerii pot lucra pentru clienți internaționali și să câștige în euro sau dolari, dezvoltând aplicații sau jocuri de nișă.

Adevărata siguranță? Să știi să te reinventezi

Piața muncii din România se schimbă într-un ritm accelerat. Dacă în trecut conta ce ai studiat la 20 de ani, azi contează cât de repede poți învăța ceva nou la 35 sau 45. Fie că ești tânăr absolvent sau profesionist în plină carieră, cheia succesului e aceeași: curiozitate, învățare continuă și adaptare la realitate.

Dacă vrei o carieră relevantă și stabilă în România viitorului, uită-te dincolo de „tradițional” și începe să construiești aptitudini în domenii în care cererea va fi tot mai mare.