Long COVID, boala-fantomă: Aproape una din zece persoane nu știe dacă este afectată

La cinci ani după izbucnirea pandemiei de COVID-19, o parte semnificativă a populației încă se confruntă cu simptome persistente, fără a avea un răspuns clar dacă acestea se datorează long COVID. Un studiu recent realizat de Universitatea din Southampton și publicat în Health Expectations arată că 4,8% dintre respondenți declară că suferă de această afecțiune, iar alți 9,1% suspectează că ar putea avea long COVID, dar nu sunt siguri.

Long COVID continuă să fie un mister pentru medici și pacienți deopotrivă. Simptomele variază de la oboseală extremă și dificultăți de respirație, până la probleme cognitive, cunoscute sub numele de „ceață mentală”. Diagnosticul este complicat de lipsa unor criterii clare și de suprapunerea simptomelor cu alte afecțiuni.

Profesorul Nisreen Alwan, expert în sănătate publică, avertizează asupra impactului social și economic al acestei afecțiuni:

"Această analiză adaugă dovezi suplimentare privind inechitatea long COVID, cu persoane deja defavorizate în societate mai susceptibile de a fi afectate. De asemenea, ne arată că multe persoane nu sunt sigure dacă au această afecțiune și ar putea necesita diagnostic, tratament și sprijin."

Un fenomen necunoscut cu impact major

O problemă esențială este lipsa unui test clar de diagnostic. Medicii se bazează pe istoricul pacienților și pe excluderea altor afecțiuni pentru a confirma boala. Simptomele pot fi atât de diverse încât pacienții ajung să fie trimiși de la un specialist la altul, fără un răspuns concret.

Dr. Clare Rayner, medic și cercetător în domeniul bolilor infecțioase, explică:

"Long COVID este o boală nouă, iar lipsa unor biomarkeri specifici îngreunează stabilirea unui tratament clar. Mulți pacienți sunt lăsați în incertitudine, iar asta poate duce la o deteriorare a calității vieții."

Această incertitudine este resimțită direct de pacienți. Sarah Mitchell, o femeie de 42 de ani din Manchester, spune că simptomele au început la câteva luni după ce a avut COVID-19:

"Mă simt mereu obosită, am probleme de concentrare și uneori uit lucruri simple. Doctorii nu pot spune sigur dacă e long COVID sau altceva. Mi-a schimbat complet viața."

La rândul său, Mark Thompson, fost angajat în IT, povestește că, deși a fost diagnosticat cu long COVID, accesul la tratament este limitat:

"De fiecare dată când merg la medic, mi se spune să aștept. Nu există un tratament standard, iar sprijinul pentru pacienți este aproape inexistent."

O boală care lovește mai puternic persoanele vulnerabile

Unul dintre aspectele esențiale evidențiate de cercetători este legătura strânsă dintre long COVID și condițiile socio-economice ale pacienților. Studiul arată că persoanele din comunități defavorizate sunt mai afectate de această afecțiune, ceea ce ridică întrebări legate de accesul inegal la servicii medicale și despre modul în care factorii de mediu și stilul de viață pot influența severitatea simptomelor.

Mulți pacienți din aceste categorii întâmpină dificultăți în obținerea unui diagnostic clar sau a unui tratament adecvat, fie din cauza lipsei de resurse financiare, fie din cauza infrastructurii medicale insuficiente. În plus, joburile solicitante, cu ore de lucru extinse și fără posibilitatea de a lucra de acasă, îi pun pe acești pacienți într-o poziție vulnerabilă, făcând recuperarea mult mai dificilă.

Această realitate se reflectă direct în piața muncii. Mulți dintre cei care suferă de long COVID raportează dificultăți în menținerea unui loc de muncă stabil din cauza oboselii extreme, a problemelor de concentrare și a simptomelor fluctuante. Specialiștii avertizează că impactul economic pe termen lung ar putea fi semnificativ, atât la nivel individual, cât și la nivel societal, cu efecte asupra productivității și a sustenabilității sistemelor de protecție socială.

Ce se întâmplă în continuare?

Cercetătorii încearcă în continuare să deslușească misterul long COVID și să identifice cauzele sale exacte. Ipotezele variază: unii experți cred că simptomele persistente sunt rezultatul unei reacții imune exagerate, care continuă să afecteze organismul chiar și după eliminarea virusului inițial. Alții sugerează că fragmente de virus ar putea rămâne în corp timp îndelungat, provocând inflamații cronice și perturbând funcționarea normală a diferitelor organe.

Deși există progrese în cercetare, soluțiile concrete pentru pacienți sunt încă limitate. Nu există un test standardizat pentru diagnosticarea long COVID, iar tratamentele sunt mai degrabă paliative, menite să gestioneze simptomele decât să vindece boala în sine. Lipsa unor protocoale clare lasă mulți pacienți într-o stare de incertitudine, fără un plan clar de recuperare.

Între timp, milioane de oameni din întreaga lume continuă să trăiască cu simptome neexplicate, fără un răspuns clar din partea sistemului medical. Unii reușesc să își revină treptat, în timp ce alții descoperă că viața lor nu mai revine niciodată la normal. Pe măsură ce numărul cazurilor de long COVID crește, se pune o întrebare esențială: cât timp va mai dura până când această afecțiune va primi recunoașterea, atenția și soluțiile medicale de care au nevoie pacienții?

(Sursa: Euronews)