Litiu: resursa strategică a secolului 21

Supranumit „aurul alb” al tranziției energetice, litiul joacă un rol central în fabricarea bateriilor litiu-ion, critice pentru vehiculele electrice (EV) și pentru stocarea energiei regenerabile. Analiza realizată de France 24 relevă importanța acestui metal în revoluția tehnologică și provocările asociate.

Litiu: de la element chimic la resursă strategică

Litiul (Li), cel mai ușor metal și cel mai puțin dens solid, este prezent în peste 145 de tipuri de minereuri minerale. Nu se găsește în stare pură, fiind extras din două surse principale: rocile dure, predominant în Australia, și bazinele de saramură, frecvente în regiunea Anzilor din America de Sud. Extracția din saramură, care implică evaporarea apei sărate în bazine mari, durează între 18 și 24 de luni și consumă aproximativ 2 milioane de litri de apă pentru fiecare tonă de litiu produs.

Uniunea Europeană (UE) a recunoscut importanța critică a litiului în 2020, incluzându-l pe lista materiilor prime esențiale alături de cobalt și nichel. Cererea globală de litiu se estimează că va crește de 18 ori până în 2030 și de 60 de ori până în 2050.

Triunghiul litiului: un pol global de resurse

Potrivit France 24, „Triunghiul Litiului” format din Argentina, Bolivia și Chile deține peste 65% din rezervele cunoscute de litiu la nivel global:

• Chile: este principalul exportator mondial de carbonat de litiu, beneficiind de deșertul Atacama, unde concentrația ridicată de saramură facilitează extracția.
• Argentina: a investit masiv în infrastructură și parteneriate internaționale pentru a deveni un lider pe piața litiului.
• Bolivia: cu cele mai mari rezerve estimate, Bolivia se confruntă încă cu provocări tehnologice și infrastructurale care îi limitează potențialul.

Regiunea are șansa de a deveni un lider mondial, însă gestionarea sustenabilă și investițiile în tehnologie avansată rămân esențiale pentru a transforma această oportunitate în realitate. Pot oare țările acestui triunghi să învețe lecțiile trecutului și să evite capcanele colonialismului economic?

UE încearcă, de asemenea, să-și asigure accesul la litiu, așa cum a demonstrat semnarea unui memorandum de înțelegere cu Argentina pe 14 iunie 2023, privind materiile prime esențiale, inclusiv litiul. Aproximativ 40 de gigafabrici sunt fie planificate, fie deja în funcțiune în UE, inclusiv patru în Franța, pentru a ține pasul cu concurența din China și SUA. Miza este mare: independența și suveranitatea economică a Europei.

Bateriile litiu-ion, dezvoltate încă din anii 1970, funcționează printr-un flux de ioni de litiu între un electrod pozitiv (conținând cobalt sau mangan) și un electrod negativ de grafit. O baterie de mașină electrică poate cântări până la 400 kg, conținând aproximativ 10 kg de litiu, în timp ce o bicicletă electrică folosește doar 300 de grame.

Cinci corporații majore domină piața globală a litiului: Albemarle (SUA), Ganfeng Lithium (China), SQM (Chile), Tianqi (China) și Livent (SUA). Aceste companii controlează atât extracția, cât și procesarea litiului, ceea ce le oferă un avantaj semnificativ în cadrul lanțului de aprovizionare global.

Adoptarea acestor baterii a explodat în ultimii ani, fiind motorul principal al creșterii cererii globale de litiu. Producătorii auto, precum Tesla, au contribuit masiv la extinderea pieței, iar „gigafabricile” sunt acum centrul producției de baterii pe scară industrială.

Una din cinci mașini vândute în Uniunea Europeană în august 2023 era 100% electrică, potrivit Asociației Producătorilor de Automobile Europeni (ACEA). Luând în considerare modelele hibride, vânzările de mașini electrice au atins aproape 50% din vehiculele noi vândute de la începutul anului 2023. Dar, conform Eurostat, la sfârșitul anului 2022, acestea reprezentau doar 0,8% din numărul total de vehicule aflate în circulație în Europa. Interzicerea motoarelor cu ardere în UE urmează să intre în vigoare în 2035.

Când va intra în vigoare interdicția de vânzare a motoarelor cu ardere?

Europa:

2025: Norvegia

2035: UE, Marea Britanie

SUA:

2030: Jumătate din toate mașinile vândute în SUA trebuie să fie vehicule cu „zero emisii”.

2035: Interzicerea vânzării de motoare cu ardere în California și statul New York (cu excepția hibrizilor plug-in).

Asia:

Până în 2025: China urmărește ca 20% din vehicule să fie alimentate cu „noi energii” (electrice, hibride sau cu celule de combustibil), care urmează să devină „mainstream” până în 2035.

2030: India și-a stabilit obiectivul de a atinge 30% vânzări de vehicule electrice.

2035: Japonia intenționează să interzică vânzarea vehiculelor cu motor cu combustie, cu excepția mașinilor hibride.

Cine controlează lanțul global?

China controlează aproximativ 70% din piața globală de baterii pentru vehicule electrice și aproape 89% din rafinarea litiului, conform estimărilor. Această dominație pune presiuni asupra economiilor occidentale, care depind de importuri. Uniunea Europeană și Statele Unite încearcă să contracareze această poziție prin investiții strategice în producție locală și parteneriate cu state producătoare de litiu.

America de Sud visează la un „El Dorado” modern, iar multe țări din această regiune speră să devină Arabia Saudită a secolului 21 prin valorificarea rezervelor lor imense de litiu. Totuși, distribuția veniturilor și impactul asupra comunităților locale rămân puncte sensibile.

Cursa pentru accesul la resurse este, de asemenea, marcată de acorduri bilaterale, cum ar fi cel dintre UE și Argentina, și de eforturi pentru a construi „gigafabrici” pe teritoriul european. Este această competiție o oportunitate de colaborare globală sau o sursă de conflicte geopolitice?

Prețul litiului: fluctuații și implicații

În 2020, o tonă de litiu costa aproximativ 5.500 EUR. La sfârșitul anului 2022, prețul a atins un vârf record de 80.000 EUR, stabilindu-se ulterior între 25.000 și 30.000 EUR. Aceste variații dramatice reflectă volatilitatea pieței și dependența acesteia de factori geopolitici și economici globali.

Deși litiul reprezintă doar 1-2% din costul final al unei baterii, aceste fluctuații pot afecta considerabil competitivitatea vehiculelor electrice și planificarea strategică a producătorilor auto. Într-o economie tot mai dependentă de baterii, pot fi menținute prețurile accesibile pentru consumatori?

Impactul ecologic al exploatării

Exploatarea litiului necesar bateriilor ridică probleme majore de sustenabilitate. Metodele actuale consumă resurse uriașe de apă și afectează ecosistemele fragile, mai ales în regiuni aride precum deșertul Atacama. Potrivit France 24, reciclarea bateriilor uzate și dezvoltarea de tehnologii alternative ar putea reduce semnificativ aceste efecte în viitor.

Pe termen lung, soluțiile sustenabile pentru extracție și procesare vor fi esențiale. Întrebarea este: cum pot aceste inovații să îmbunătățească situația fără a sacrifica interesele comunităților locale?

Viitorul litiului: promisiune sau problemă?

Această resursă critică reconfigurează economia globală și echilibrul geopolitic. Cum vor influența cererea în creștere și provocările asociate tranziția către un viitor mai verde? Litiul este combustibilul viitorului, dar cine va controla distribuția, prețurile și impactul acestui fenomen global?