Liderii UE adoptă un plan istoric de creștere a cheltuielilor pentru apărare și își reafirmă sprijinul pentru Ucraina

Această decizie vine în contextul intensificării amenințărilor din partea Rusiei și al suspendării ajutorului militar al SUA către Ucraina. De asemenea, liderii europeni și-au reafirmat sprijinul neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, informează ​theguardian.com.

Planul de 800 de miliarde de euro pentru apărare

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un plan ambițios care prevede mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro pentru consolidarea capacităților de apărare ale Europei, într-un moment considerat crucial pentru securitatea continentului. Această inițiativă vine ca răspuns la creșterea amenințărilor din partea Rusiei, dar și la necesitatea Uniunii Europene de a-și întări autonomia strategică, în contextul retragerii sprijinului militar al SUA pentru Ucraina.

Planul include un fond de 150 de miliarde de euro, sub formă de împrumuturi garantate de bugetul UE, destinate achizițiilor comune de echipamente de apărare produse pe teritoriul european. Scopul acestui fond este de a sprijini industria europeană de apărare și de a reduce dependența de furnizori externi, în special de cei din SUA.

De asemenea, von der Leyen a propus flexibilizarea regulilor fiscale, oferind statelor membre mai multă libertate pentru a-și crește cheltuielile militare fără a fi constrânse de limitele stricte impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere. Această măsură ar putea debloca suplimentar 650 de miliarde de euro pentru investiții în tehnologii de apărare, modernizarea forțelor armate și consolidarea infrastructurii militare.

Pe lângă alocarea fondurilor, Comisia Europeană va facilita coordonarea între statele membre pentru a evita duplicarea investițiilor și a asigura eficiența cheltuielilor. Accentul va fi pus pe cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, pe crearea unor capacități industriale comune și pe accelerarea livrărilor de echipamente către Ucraina și alte state europene care își sporesc pregătirea militară.

Von der Leyen a descris acest plan drept „cea mai mare mobilizare de resurse pentru apărare din istoria Uniunii Europene”, subliniind că viitorul securității europene depinde de capacitatea blocului de a deveni un actor militar puternic și autonom.

Von der Leyen a subliniat importanța acestui moment, afirmând:

„Europa se confruntă cu un pericol clar și iminent. Trebuie să fim capabili să ne apărăm, să ne protejăm valorile și să sprijinim Ucraina în această luptă decisivă. Nu putem lăsa securitatea noastră în mâinile altora – este momentul ca Europa să devină mai puternică și mai autonomă din punct de vedere militar.”

Reacțiile liderilor europeni: Unitatea și disensiunile din interiorul UE

Majoritatea liderilor europeni au salutat inițiativa de consolidare a apărării Uniunii Europene, considerând-o esențială pentru securitatea continentului și pentru menținerea stabilității în fața amenințărilor externe. În cadrul summitului, șefii de stat și de guvern și-au exprimat susținerea față de planul propus de Comisia Europeană, subliniind necesitatea unei Uniuni Europene mai autonome din punct de vedere militar, capabilă să facă față provocărilor geopolitice fără a depinde exclusiv de sprijinul Statelor Unite.

Macron: Rusia, „o amenințare existențială” și propunerea extinderii umbrelei nucleare franceze

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut una dintre cele mai ferme poziții în cadrul discuțiilor, avertizând că Rusia reprezintă o amenințare existențială pentru Europa și că agresiunea Moscovei „nu cunoaște granițe”. El a subliniat că Franța, fiind singura putere nucleară din Uniunea Europeană, trebuie să joace un rol mai activ în protejarea continentului.

Macron a propus extinderea umbrelei nucleare franceze, oferind un cadru de securitate consolidat pentru întreaga Uniune Europeană. Această idee a fost primită cu interes de unii lideri, dar și cu prudență de alții, inclusiv de Germania, care preferă să mențină securitatea europeană sub protecția NATO și a armamentului nuclear american.

În plus, Macron a reacționat la declarațiile recente ale președintelui rus Vladimir Putin, care l-a comparat cu Napoleon Bonaparte, afirmând că Moscova „încearcă să rescrie istoria” pentru a-și justifica agresiunile. Liderul francez a subliniat că Europa trebuie să înțeleagă realitatea cu care se confruntă și să acționeze decisiv pentru a-și întări apărarea.

Pedro Sánchez: Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria securitate

Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a adoptat un ton pragmatic, subliniind că „Europa nu își mai poate permite să fie dependentă de alții pentru securitatea sa”. El a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să își asume mai multă responsabilitate în ceea ce privește apărarea, inclusiv prin creșterea investițiilor în tehnologie militară, modernizarea forțelor armate și consolidarea parteneriatelor strategice în cadrul NATO și cu alți aliați globali.

Sánchez a pledat pentru sprijin necondiționat pentru Ucraina, subliniind că războiul din această țară „nu este doar despre Ucraina, ci despre viitorul întregii Europe”. Spania a anunțat că își va crește cheltuielile pentru apărare și va accelera livrările de echipamente către Kiev, demonstrând astfel un angajament concret față de securitatea regională.

Poziția divergentă a Ungariei: Viktor Orbán se opune sprijinului consolidat pentru Ucraina

În ciuda unui larg consens european, unanimitatea a fost afectată de poziția premierului Ungariei, Viktor Orbán, care a refuzat să susțină declarația comună privind sprijinirea Ucrainei. Orbán a adoptat o abordare mai conciliantă față de Rusia, susținând că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe negocieri de pace în loc să continue să furnizeze ajutor militar Kievului.

Poziția sa a fost izolată în cadrul summitului, ceilalți 26 de lideri europeni reafirmând că „nu pot exista negocieri de pace fără Ucraina”. Această declarație a fost văzută ca un răspuns direct la încercările fostului președinte american Donald Trump de a marginaliza Europa și Kievul în posibilele negocieri de încetare a conflictului.

Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că, deși Ungaria are o abordare strategică diferită, „aceasta rămâne izolată între cei 27”, ceea ce indică faptul că majoritatea statelor membre rămân unite în sprijinul lor pentru Ucraina și în angajamentul de a întări securitatea europeană.

Discuții intense pe tema finanțării și a strategiilor comune

Deși majoritatea liderilor au fost de acord cu necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, au existat și dezbateri intense privind modalitatea de implementare a acestui plan. Țările cu economii mai fragile, precum Italia și Grecia, au exprimat îngrijorări privind impactul acestor cheltuieli asupra finanțelor publice, în timp ce statele din Europa de Est, inclusiv Polonia și statele baltice, au cerut o implementare rapidă a măsurilor, având în vedere proximitatea lor față de Rusia.

De asemenea, au existat discuții despre crearea unei industrii europene de apărare mai integrate, astfel încât Uniunea Europeană să devină mai puțin dependentă de importurile de echipamente militare din SUA. Germania, Franța și Italia au susținut această inițiativă, propunând scheme de cooperare industrială pentru dezvoltarea de noi sisteme de armament produse în Europa.

O Europă mai unită sau mai fragmentată?

Reacțiile liderilor europeni arată atât unitatea, cât și diviziunile din interiorul Uniunii Europene în ceea ce privește securitatea și relațiile cu Rusia. Dacă majoritatea statelor membre sunt hotărâte să își sporească investițiile în apărare și să sprijine ferm Ucraina, poziția Ungariei și dezbaterile privind finanțarea planului propus de von der Leyen sugerează că implementarea acestui proiect ambițios nu va fi lipsită de provocări.

În ciuda acestor divergențe, summitul de la Bruxelles marchează un moment decisiv pentru politica de apărare a Uniunii Europene, consolidând angajamentul blocului față de securitatea colectivă și demonstrând că Europa este dispusă să își asume un rol mai activ în gestionarea propriilor amenințări de securitate.

Participarea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost prezent la summit și a exprimat recunoștința țării sale pentru sprijinul european. El a subliniat că adevărata întrebare în orice negocieri este dacă Rusia este capabilă să renunțe la război, evidențiind necesitatea unui sprijin continuu pentru Ucraina în fața agresiunii ruse.

Reacția Rusiei la deciziile UE: Kremlinul critică creșterea cheltuielilor militare

Anunțul Uniunii Europene privind creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare a fost întâmpinat cu ostilitate de către Kremlin, care consideră această decizie drept o escaladare inutilă a tensiunilor și o amenințare la adresa stabilității europene.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat inițiativa UE drept „mioapă” și „dăunătoare pentru fiecare european”, susținând că utilizarea Rusiei ca justificare pentru mobilizarea unor sume uriașe destinate apărării este un act provocator care va afecta pe termen lung securitatea continentului.

„Aceste măsuri nu vor aduce stabilitate Europei, ci dimpotrivă, vor alimenta o cursă a înarmării și vor împinge Uniunea Europeană și mai aproape de o confruntare directă cu Rusia. Observăm cum Bruxelles-ul face tot mai multe mișcări agresive, îndepărtându-se de calea dialogului și a diplomației,” a declarat Peskov într-un briefing de presă potrivit theguardian.com.

În plus, Kremlinul a subliniat că acțiunile UE sunt dictate de interesele Washingtonului și că Uniunea Europeană își sacrifică independența strategică în favoarea unei confruntări cu Rusia care nu este în beneficiul cetățenilor europeni.

Moscova avertizează asupra consecințelor

Pe lângă criticile politice, Moscova a avertizat că va lua „măsuri adecvate” pentru a-și proteja interesele, fără a detalia ce presupune această reacție. Oficialii ruși au subliniat că această militarizare accelerată a Europei ar putea duce la un răspuns asimetric din partea Rusiei, ceea ce ar putea agrava și mai mult relațiile deja tensionate dintre cele două părți.

În acest context, Ministerul Apărării al Rusiei a transmis că țara va continua să își dezvolte capacitățile defensive și să își întărească pozițiile militare în regiunile de frontieră, în special în Kaliningrad și în regiunile de vest ale Rusiei.

„Dacă UE consideră că prin astfel de decizii își asigură securitatea, se înșală profund. Orice încercare de consolidare a poziției militare la granițele noastre va fi contracarată prin măsuri strategice pe care Rusia le are la dispoziție,” a afirmat un oficial rus din cadrul Ministerului Apărării, relateză reuters.com.

Rusia susține că UE urmează modelul NATO și escaladează confruntarea

Rusia a comparat inițiativa UE cu politica NATO de creștere a bugetelor de apărare ale statelor membre și a sugerat că Uniunea Europeană se transformă într-o extensie a alianței nord-atlantice, ceea ce ar amplifica riscurile de confruntare directă.

„Vedem că Uniunea Europeană adoptă aceleași politici agresive ca NATO. Dacă acest plan de reînarmare va fi implementat, va însemna că UE nu mai este un actor independent în politica internațională, ci un instrument al SUA pentru a exercita presiune asupra Rusiei,” a transmis Ministerul de Externe al Rusiei.

În același timp, presa de stat rusă a început o campanie mediatică agresivă împotriva deciziei UE, descriind-o drept un act de provocare și de subordonare față de Washington. Canalele rusești, inclusiv RT și Sputnik, au prezentat planul european ca fiind o tentativă de a implica Europa într-un conflict prelungit, cu costuri uriașe pentru cetățenii europeni.

Declarații în rândul aliaților Rusiei

Deși Moscova critică deschis planurile Uniunii Europene, nu toate statele considerate aliate ale Rusiei au adoptat aceeași poziție. China, de exemplu, a adoptat un ton mult mai rezervat, cerând „prudență și evitarea escaladării conflictului în Europa,” fără a condamna în mod direct decizia UE.

India și alte state emergente au evitat să ia o poziție fermă, subliniind necesitatea „menținerii stabilității globale”.

În schimb, Belarus, unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei, a declarat că „Europa face o alegere greșită” și că „își îndepărtează și mai mult șansa de a reveni la o relație stabilă cu Rusia.”

Reacția Kremlinului exprimă preocuparea Moscovei cu privire la decizia Uniunii Europene de a-și consolida capacitățile de apărare, considerând această măsură drept o escaladare a tensiunilor. În același timp, Uniunea Europeană subliniază necesitatea unei strategii de securitate mai autonome, argumentând că actualul context geopolitic impune o adaptare a politicilor sale de apărare.

Perspective și provocări viitoare

Decizia Uniunii Europene de a-și majora semnificativ cheltuielile pentru apărare reprezintă un moment de referință în politica de securitate a blocului comunitar. Cu toate acestea, implementarea acestui plan ambițios presupune o serie de provocări și necesită măsuri concrete pentru a asigura eficiența sa pe termen lung.

Una dintre principalele provocări este coordonarea între statele membre, astfel încât resursele alocate să fie utilizate în mod eficient, evitând duplicarea eforturilor și fragmentarea investițiilor. Oficialii europeni au subliniat necesitatea unei strategii comune, care să permită achizițiile coordonate de echipamente și dezvoltarea unor capacități militare interoperabile.

Un alt obstacol îl reprezintă divergențele politice existente în interiorul Uniunii Europene. Poziția Ungariei, care s-a opus sprijinului consolidat pentru Ucraina, reflectă diferențele de viziune privind politica de securitate a blocului comunitar. Aceste diferențe ar putea influența ritmul implementării măsurilor adoptate și capacitatea Uniunii de a menține o coerență strategică în fața amenințărilor externe.

De asemenea, Uniunea Europeană va trebui să își consolideze industria de apărare, astfel încât să fie capabilă să furnizeze echipamente și tehnologii avansate necesare modernizării forțelor armate europene. Creșterea producției de armament, reducerea dependenței de importurile externe și stimularea cercetării în domeniul militar sunt factori esențiali pentru atingerea acestui obiectiv.

În acest context, oficialii europeni continuă să discute modalitățile de implementare a planului de apărare, urmărind să adapteze strategia Uniunii Europene la provocările actuale ale securității globale.

Surse:​ theguardian.com, reuters.com.