Furtul Tezaurului Dacic: Ancheta se complică, se prelungesc mandatele de arestare pentru cei trei suspecți reținuți
Trei suspecți din cazul furtului tezaurului dacic din Olanda rămân în arest preventiv, iar un al patrulea a fost identificat. România și Olanda colaborează pentru recuperarea pieselor furate, evaluate la 5,8 milioane de euro.

Trei suspecți reținuți în cazul furtului pieselor de artă din tezaurul dacic expus la Muzeul Drents din Assen, Olanda, rămân în arest preventiv. Tribunalul Noord-Nederland a decis prelungirea detenției pentru doi dintre bărbați cu încă 90 de zile, iar pentru femeia suspectă cu 30 de zile, conform RTV Drenthe. Cei trei urmează să se prezinte la prima audiere pro forma pe 9 mai, într-un proces ce se anunță complex, având în vedere că tezaurul rămâne de negăsit.
Cum a avut loc jaful?
Jaful a avut loc în noaptea de 24 spre 25 ianuarie, când patru piese de artă, inclusiv celebrul Coif de la Coțofenești și trei brățări de aur, au fost furate din expoziția "Dacia! Empire of Gold and Silver". Anchetatorii au stabilit că infractorii au spart mai întâi un perete exterior al muzeului pentru a intra în clădire, evitând sistemele de alarmă principale. Ulterior, aceștia au folosit scule grele pentru a forța vitrinele care protejau piesele de artă.
Camerele de supraveghere au surprins imagini cu un al patrulea suspect, care ar fi cumpărat sculele necesare pentru spargere cu câteva zile înainte, dintr-un magazin de bricolaj din Assen. De asemenea, martorii afirmă că un vehicul suspect a fost văzut în apropierea muzeului în seara jafului.
Echipă specială de anchetă
Pentru a accelera investigația, autoritățile din România și Olanda au format o echipă comună de anchetă (JIT) sub coordonarea Eurojust, o metodă utilizată anterior în cazul catastrofei MH17. Aceasta permite schimbul rapid de informații și participarea directă a autorităților române la investigațiile din Olanda.
Potrivit poliției olandeze, un al patrulea suspect a fost identificat. Bărbatul, surprins de camerele de supraveghere într-un magazin de bricolaj, ar fi cumpărat sculele folosite la spargere. Locuința acestuia a fost percheziționată la sfârșitul săptămânii trecute, iar anchetatorii au confiscat mai multe obiecte care ar putea fi relevante pentru investigație, inclusiv haine și echipamente electronice. De asemenea, poliția analizează datele de pe dispozitivele electronice găsite în casa suspectului, în speranța de a descoperi posibile locații unde ar putea fi ascunse artefactele furate.
Răspunderea Olandei și miza financiară
România ar putea solicita despăgubiri direct de la guvernul olandez, întrucât acesta și-a asumat o parte din garanțiile pentru asigurarea tezaurului expus la Muzeul Drents din Assen. Conform informațiilor furnizate de RTV Drenthe, Ministerul Culturii din Olanda acoperă aproximativ 30% din valoarea poliței de asigurare, ceea ce îl face responsabil pentru acoperirea unei părți semnificative a daunelor în cazul în care artefactele nu sunt recuperate. În cazul unui furt sau al deteriorării exponatelor, Ministerul Educației, Culturii și Științei din Olanda este responsabil pentru o sumă care depășește 9 milioane de euro, ceea ce înseamnă că statul olandez trebuie să suporte o parte semnificativă din pierderi. Artefactele furate, un coif de aur și trei brățări dacice, sunt evaluate la 5,8 milioane de euro. Dacă acestea nu sunt recuperate, guvernul olandez ar putea fi obligat să plătească această sumă ca despăgubire.
Trei suspecți sunt arestați, un al patrulea este în atenția anchetatorilor, iar ancheta continuă la nivel internațional. Poliția olandeză și română colaborează strâns pentru a descoperi locația artefactelor furate. Se estimează că autoritățile ar putea avea un avans important în următoarele săptămâni, pe măsură ce sunt analizate probele colectate și informațiile obținute din rețelele infracționale locale.
Miza este uriașă: aceste artefacte nu sunt doar simple obiecte de valoare, ci simboluri ale moștenirii noastre dacice, mărturii esențiale ale istoriei și identității culturale a României. Fiecare zi în care acestea rămân dispărute reprezintă o amenințare pentru patrimoniul național și un eșec al protejării comorilor istorice. Autoritățile sunt presate să recupereze aceste relicve istorice înainte ca ele să dispară definitiv în rețelele pieței negre a artei. Cazul nu este doar despre un jaf de proporții, ci despre o pierdere ireparabilă pentru identitatea României.