Furt de proporții la muzeul Drents din Olanda: Artefacte de o valoare inestimabilă din Tezaurul Dacic, furate

Într-un atac îndrăzneț, desfășurat în dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, Muzeul Drents din Assen, Olanda, a devenit scena unui jaf de proporții.. Hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în clădire și au sustras patru dintre cele mai valoroase artefacte din tezaurul dacic al României, parte a expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”:

Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur.

Coiful de aur de la Coțofenești: O comoară unică a civilizației dacice

Coiful de aur de la Coțofenești este unul dintre cele mai valoroase artefacte din patrimoniul cultural al României și un simbol al măiestriei dacice în prelucrarea aurului. Acesta a fost descoperit în anul 1929, în localitatea Coțofenești (județul Prahova), de către un grup de copii care săpau într-un mal de pământ. După câteva luni de la descoperire, timp în care a fost utilizat ca adăpătoare, coiful a fost vândut unui negustor care, ulterior, l-a donat statului român.

Detalii despre artefact:

Datare: Se crede că datează din secolul al IV-lea î.Hr., fiind atribuit civilizației geto-dacice.

Material: Este realizat din aur masiv, cu o puritate foarte ridicată, specifică aurului extras și prelucrat de daci.

Greutate: Coiful cântărește 770 de grame și este format dintr-o singură foaie de aur, ciocănită și modelată cu o extraordinară măiestrie.

Design: Este decorat cu motive zoomorfe și antropomorfe complexe, inclusiv figuri de lupi și grifoni, animale mitologice care simbolizau puterea și protecția. Pe partea frontală, coiful prezintă două reprezentări umane stilizate, interpretate ca zei protectori sau figuri mitice.

Funcție: Deși este denumit „coif”, piesa nu era destinată utilizării în luptă. Este un artefact ceremonial, purtat probabil de un conducător sau un preot în cadrul ritualurilor religioase sau al ceremoniilor de prestigiu.

Descoperirea și importanța sa:

După descoperirea sa, coiful a fost studiat de arheologi și istorici, care au confirmat autenticitatea și vechimea sa. A fost păstrat inițial în diverse colecții private, înainte de a fi transferat la Muzeul Național de Istorie a României din București, unde a devenit una dintre piesele centrale ale colecției.

Coiful de la Coțofenești este un exemplu remarcabil al artei dacice și un simbol al măiestriei acestora în prelucrarea aurului. Este unic prin designul său elaborat și simbolistica bogată, reflectând complexitatea culturii geto-dacice.

Artefactul este relativ bine conservat, însă prezintă unele urme de uzură și deteriorare, ceea ce sugerează că a fost folosit intens în ceremonii înainte de a fi îngropat.

(Sursa: Muzeul Național de Istorie a României, studii de arheologie)

Brățările dacice din aur: Măiestria civilizației dacice

Brățările dacice din aur reprezintă unele dintre cele mai fascinante descoperiri arheologice ale civilizației geto-dacice. Aceste artefacte, furate în cadrul jafului de la Muzeul Drents, sunt embleme ale rafinamentului artistic și tehnologic al dacilor, oferind detalii prețioase despre cultura și ritualurile acestora.

Detalii despre brățări:

Datare: Brățările sunt atribuite secolelor I î.Hr. - I d.Hr., o perioadă de maximă înflorire a civilizației dacice.

Material: Sunt realizate din aur pur, extras probabil din Munții Apuseni, sursa principală de aur a Daciei.

Greutate: Fiecare brățară cântărește între 800 și 1200 de grame, având o dimensiune impresionantă. Greutatea totală a brățărilor furate depășește 3 kilograme.

Design: Brățările sunt lucrate manual, folosind tehnici avansate de forjare și ciocănire. Ele sunt decorate cu motive spirale și geometrice, caracteristice artei dacice, simbolizând probabil eternitatea și legătura dintre divinitate și natură.

Descoperirea brățărilor:

Brățările dacice au fost descoperite în mai multe situri arheologice din zona Sarmizegetusa Regia, capitala spirituală și politică a Daciei.

Prima brățară dacică din aur a fost descoperită în anul 2000, iar până acum au fost recuperate 13 artefacte dintr-un total de 24 de brățări sustrase din situl arheologic. Artefactele furate din Olanda fac parte dintr-un lot recuperat anterior de autoritățile române, în urma unor investigații complexe care au vizat traficul ilegal de obiecte de patrimoniu pe piața neagră. Cele trei brățări dacice sustrase în acest jaf se numără printre cele mai bine conservate și valoroase piese din colecție.

Funcție și simbolistică:

Brățările dacice nu erau doar obiecte decorative, ci și simboluri ale statutului social și spiritual. Ele erau purtate de lideri sau preoți în cadrul ceremoniilor religioase, având un rol ritualic și de protecție. Motivele spiralate și geometrice sugerează o conexiune spirituală profundă cu natura și divinitatea.

Aceste artefacte sunt de o valoare istorică inestimabilă, fiind considerate printre cele mai impresionante realizări ale artei și tehnologiei dacice. Ele sunt mărturii ale bogăției resurselor naturale ale Daciei și ale priceperii meșteșugarilor săi.

Brățările sunt bine conservate, păstrându-și detaliile fine și luciul original al aurului, în ciuda trecerii timpului. Restaurările minime realizate au contribuit la menținerea lor în condiții optime.

(Sursa: Ministerul Culturii, Muzeul Național de Istorie a României, publicații internaționale)

Furtul coifului de aur de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice din aur reprezintă o pierdere incalculabilă pentru patrimoniul cultural al României și al lumii. Aceste artefacte unice, simboluri ale măiestriei și spiritualității dacilor, lasă un gol imens în moștenirea istorică universală.

Colecția Tezaurului Dacic

Expoziția, deschisă pe 7 iulie 2024, era programată să se încheie pe 26 ianuarie 2025, însă a fost umbrită tragic de jaful produs cu doar o zi înainte. Organizată pentru a evidenția măiestria dacilor în prelucrarea metalelor prețioase, aceasta a avut scopul de a pune în lumină contribuția semnificativă a civilizației dacice la moștenirea culturală europeană.

Cuprinzând peste 700 de artefacte de aur și argint, expoziția a reprezentat rezultatul unei colaborări între 18 muzee din România, fiecare contribuind cu piese rare, de o valoare inestimabilă. Printre exponate se numărau obiecte ritualice, arme, podoabe și alte artefacte care reflectau bogăția culturală și spirituală a Daciei.

Evenimentul a atras mii de vizitatori din întreaga lume, fiind una dintre cele mai importante inițiative de promovare a patrimoniului românesc pe scena internațională. Din păcate, furtul artefactelor esențiale din cadrul expoziției a transformat un moment de celebrare culturală într-unul de doliu pentru patrimoniul istoric al României și al lumii.

Muzeul Drents: Lipsa pazei de noapte și modul de operare al hoților

În noaptea de 25 ianuarie 2025 la ora locală 3.45, liniștea care învăluia Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost spulberată de o explozie puternică. Deși Muzeul Drents era recunoscut ca unul dintre cele mai bine echipate din Europa în privința tehnologiei de securitate, evenimentele din noaptea jafului au scos la lumină o vulnerabilitate semnificativă: absența unei echipe de pază umană.

Muzeul, recunoscut pentru organizarea unor expoziții internaționale de anvergură, se baza în totalitate pe sisteme moderne de supraveghere, precum camere video, alarme și vitrine securizate. Însă, în absența unui personal care să monitorizeze în timp real activitatea nocturnă, hoții au avut timpul necesar pentru a-și pune planul în aplicare fără a întâmpina rezistență.

Directorul muzeului, Harry Tupan, nu și-a ascuns dezamăgirea față de acest incident.

„Sistemele noastre erau conforme cu standardele internaționale, însă hoții au fost extrem de bine pregătiți. Este o zi neagră pentru patrimoniul cultural internațional,” a declarat el.

Atacul a fost minuțios pregătit. Hoții, cel puțin trei la număr conform imaginilor surprinse de camerele de supraveghere, au ales o zonă laterală a muzeului, mai puțin vizibilă și aparent mai vulnerabilă. Folosind explozibili, au creat o breșă în peretele clădirii, care le-a permis să pătrundă rapid în interior. Explozia, precis calibrată, nu a declanșat alarme suplimentare care să blocheze accesul lor.

Odată intrați, hoții s-au deplasat direct către vitrinele în care erau expuse cele patru artefacte valoroase: Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur. Înarmați cu baroase, au distrus vitrinele securizate în câteva secunde, sustrăgând apoi obiectele .

Acțiunea lor a fost una extrem de rapidă și bine coordonată. Întregul jaf a durat mai puțin de trei minute, un interval în care nu a existat nicio intervenție din partea autorităților. Imediat după ce au luat artefactele, hoții s-au retras prin aceeași breșă creată în perete. Vehiculul utilizat pentru evadare fusese parcat într-o zonă retrasă, permițându-le să dispară înainte ca poliția să ajungă la fața locului.

La aproximativ o jumătate de oră după jaful de la Muzeul Drents, poliția a fost alertată cu privire la incendiul unei mașini abandonate la câțiva kilometri de locul faptei. Incidentul a fost raportat de un localnic care a observat flăcările în toiul nopții. Ulterior, autoritățile au confirmat că vehiculul incendiat fusese folosit de hoți pentru a-și acoperi urmele.

Poliția olandeză, împreună cu INTERPOL, investighează toate detaliile acestui caz, iar mașina incendiată este acum un element-cheie în anchetă. Analizele criminalistice sunt în curs pentru a identifica eventuale fragmente de dovezi care ar putea oferi indicii despre identitatea infractorilor.

Reacții și Declarații: Indignarea Comunității Internaționale

Jaful de la Muzeul Drents din Olanda, care a dus la dispariția unor artefacte de o valoare inestimabilă, a generat un val de indignare și preocupare în rândul comunității internaționale. Mai multe personalități și instituții și-au exprimat indignarea și preocuparea față de acest incident care afectează patrimoniul cultural universal.

Ministerul Culturii din România a emis un comunicat în care subliniază importanța acestor artefacte: „Aceste artefacte sunt o parte esențială a identității noastre naționale. Suntem în contact permanent cu autoritățile olandeze și cu INTERPOL pentru a sprijini ancheta și pentru a recupera aceste comori.”

Boris Pistorius, ministrul german al apărării, a reacționat cu fermitate, subliniind importanța cooperării internaționale: „Acest jaf este un semnal de alarmă pentru protejarea patrimoniului cultural internațional. Cooperarea între țări trebuie să fie mai strânsă pentru a preveni astfel de tragedii.”

Harry Tupan, directorul Muzeului Drents, a descris incidentul drept o lovitură fără precedent: „Acesta este cel mai grav incident din istoria muzeului nostru. Vom face tot posibilul să sprijinim ancheta și să ajutăm la recuperarea acestor piese unice.”

Pe lângă aceste declarații oficiale, alte personalități din lumea culturii, istoricii și specialiștii în patrimoniu și-au exprimat indignarea și tristețea. Incidentul a fost catalogat drept „un atac asupra moștenirii culturale universale”, subliniindu-se nevoia urgentă de a îmbunătăți măsurile de protecție pentru astfel de artefacte valoroase.

Supoziții Privind Hoții

Ancheta este în plină desfășurare, iar autoritățile olandeze, în colaborare cu INTERPOL, suspectează implicarea unei rețele internaționale de crimă organizată. Această rețea ar fi specializată în traficul de obiecte de artă și artefacte istorice, având experiență în planificarea și executarea unor operațiuni de o asemenea amploare.

Potrivit anchetatorilor, modul de operare sofisticat al hoților sugerează o cunoaștere detaliată a muzeului și a măsurilor de securitate. Utilizarea explozibililor pentru a pătrunde în clădire și distrugerea rapidă a vitrinelor securizate indică faptul că aceștia au fost extrem de bine pregătiți și organizați.

Există temeri că artefactele furate – Coiful de aur de la Coțofenești și cele trei brățări dacice din aur – ar fi fost deja scoase din Olanda, ceea ce complică eforturile de recuperare. Experții în traficul de obiecte de artă avertizează că aceste piese ar putea fi deja oferite spre vânzare pe piața neagră internațională, unde colecționarii privați sunt dispuși să plătească sume exorbitante pentru artefacte unice și de o valoare istorică inestimabilă.

De asemenea, anchetatorii iau în considerare posibilitatea unei comenzi directe pentru aceste obiecte, ceea ce ar însemna că jaful a fost planificat la cererea unui colecționar sau a unei rețele care vinde astfel de piese către clienți dispuși să le achiziționeze ilegal.

„Traficul de artefacte istorice este o problemă globală, iar acest jaf subliniază cât de bine organizate sunt aceste rețele. Furtul nu a fost întâmplător; este foarte probabil ca piesele furate să fi fost ținta unei comenzi precise,” a declarat un expert în patrimoniu cultural citat de presa olandeză.

În contextul jafului recent de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, este relevant să amintim un alt incident notoriu petrecut în aceeași țară în anul 2012. Atunci, Muzeul Kunsthal din Rotterdam a fost scena unui furt de amploare, cunoscut drept "jaful secolului". În noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, trei români au sustras șapte capodopere semnate de artiști renumiți precum Picasso, Matisse, Gauguin și Monet, cu o valoare estimată la aproximativ 300 de milioane de euro. Ulterior, autorii au fost arestați în 2013, însă, înainte de capturarea lor, mama unuia dintre hoți, temându-se de consecințele faptelor, a ars tablourile în soba locuinței sale din Tulcea.