Fostul fotbalist Mikheil Kavelashvili, ales președinte al Georgiei: controversă politică, acuzații de fraudă și opoziție fermă

Decizia vine pe fondul acuzațiilor de fraudă electorală, boicotului opoziției și protestelor masive împotriva partidului de guvernământ, Visul Georgian, condus de miliardarul Bidzina Ivanishvili.

La 53 de ani, Kavelashvili a devenit președinte în urma unui vot controlat de colegiul electoral format din 300 de parlamentari și reprezentanți ai autorităților locale, înlocuind sistemul de alegeri prezidențiale directe abolit în 2017. Sistemul actual a permis partidului de guvernământ, care controlează majoritatea legislativului, să influențeze decisiv rezultatul.

Victoria lui Kavelashvili: între fotbal și politică

Mikheil Kavelashvili și-a început cariera sportivă la Dinamo Tbilisi, dar a devenit cunoscut internațional jucând pentru echipe precum Manchester City, Grasshoppers Zürich și FC Basel. Un moment de glorie a fost golul marcat în derby-ul dintre Manchester City și Manchester United în 1996. După retragerea din fotbal, Kavelashvili s-a dedicat politicii, fiind ales deputat în 2016 pe listele Visului Georgian.

În 2022, a cofondat mișcarea politică Puterea Populară, aliată partidului de guvernământ, promovând o agendă anti-occidentală. Este unul dintre autorii unei legi controversate care obligă organizațiile ce primesc peste 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „agenți ai unei puteri străine”, similară cu legislația rusă folosită pentru a discredita organizațiile critice la adresa guvernului.

Opoziția actualului președinte Salome Zourabichvili

Salome Zourabichvili, președinte pro-occidental ales în 2018, și-a încheiat oficial mandatul de șase ani, dar refuză să părăsească funcția, declarând că nu recunoaște legitimitatea alegerii lui Kavelashvili.

„Eu rămân președintele dumneavoastră – nu există un parlament legitim și, prin urmare, nu există alegeri legitime,” a declarat Zourabichvili pe rețelele sociale, adăugând că va continua să susțină orientarea pro-europeană a Georgiei.

De-a lungul mandatului său, Zourabichvili a devenit o voce critică la adresa partidului de guvernământ, acuzându-l de adoptarea unor politici care apropie țara de Moscova și îndepărtează perspectivele de integrare europeană. Tentativele Visului Georgian de a o demite prin mijloace legale au eșuat.

Context internațional și reacții

Alegerea lui Kavelashvili vine într-un moment dificil pentru Georgia. Uniunea Europeană, care a acordat Georgiei statutul de candidat în 2023, a suspendat procesul de aderare și a redus sprijinul financiar după adoptarea legii „influenței străine” în iunie 2024.

Decizia recentă a Visului Georgian de a suspenda discuțiile privind aderarea la UE până în 2028 a amplificat tensiunile interne, generând proteste masive reprimate violent de forțele de ordine. Opoziția politică și o mare parte a populației consideră aceste măsuri drept o trădare a aspirațiilor europene ale Georgiei.

În același timp, partidul de guvernământ continuă să susțină că politica sa de „resetare” a relațiilor cu Rusia va aduce beneficii economice și va stabiliza regiunea. Cu toate acestea, criticii denunță această strategie ca fiind o apropiere periculoasă de Moscova, care a purtat un război cu Georgia în 2008 și a recunoscut două regiuni separatiste, Abhazia și Osetia de Sud, ca state independente.

Un mandat cu multe provocări

Kavelashvili urmează să fie învestit oficial pe 29 decembrie, dar opoziția și o mare parte a societății civile nu îi recunosc legitimitatea. Tensiunile politice din Georgia rămân ridicate, iar drumul către o stabilitate reală pare mai îndepărtat ca niciodată.

Sursa: Euronews