Fitch retrogradează perspectiva economică a României de la „Stabilă” la „Negativă”
Agenția de rating Fitch a revizuit, marți, perspectiva economică a României de la „Stabilă” la „Negativă” pentru datoria suverană pe termen lung (IDR), confirmand ratingul la „BBB-”.
- Deficitul bugetar al României crește la 8,2% din PIB în 2024, alimentat de cheltuieli publice nesustenabile.
- Guvernul propune ieșirea din procedura de deficit excesiv abia în 2031.
- Agenția de rating Fitch a scăzut de la „stabilă” la „negativă” perspectiva economică a României, din cauza incertitudinii politice și a risipei făcute de guvern.
Decizia reflectă preocupări majore legate de instabilitatea politică, cheltuielile publice nesustenabile și erodarea credibilității politice.
Deficit Bugetar
Deficitul bugetar al României este estimat să ajungă la 8,2% din PIB în 2024, depășind nivelul de 7,2% prognozat anterior. Creșterea este alimentată de majorările salariale în sectorul public, creșterile de pensii și alte cheltuieli publice nesustenabile. Fitch estimează că deficitul bugetar va rămâne ridicat, atingând 7,5% din PIB în 2025 și 6,8% în 2026, de peste două ori mai mare decât media actuală pentru ratingurile „BBB”.
„Estimam ca deficitul public general al Romaniei va crește la 8,2% din PIB in 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, tinta anterioară a guvernului (5% in programul de convergenta din primavara) si rezultatul bugetar de 6,5% in 2023. Deteriorarea fiscală peste asteptari reflectă in principal cresterea rapida a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public si majorarile nefinantate ale pensiilor inainte de alegeri. Impactul pe intregul an al cresterii pensiilor din septembrie 2024 se va adauga la presiunile fiscale de anul viitor, ceea ce va face si mai dificilă consolidarea viitoare”, punctează Fitch.
Datoria publică în creștere alarmantă
Fitch prognoză o creștere accelerată a datoriei publice a României, de la 49% din PIB în 2023, la 62% în 2026 ( mai mult decât dublul mediei actuale pentru ratingurile „BBB” )și aproximativ 70% până în 2028. Această tendință reflectă derapajele fiscale și lipsa unor măsuri concrete de consolidare bugetară.
Deficitul de cont curent este estimat să crească la 8% din PIB în 2024, semnalând o competitivitate externă slabă a economiei româneşti. Această situație afectează negativ atractivitatea țării pentru investitorii străini și limitează potențialul de creștere economică.
PIB-ul a scăzut cu -0,3% în trimestrul III 2024, reflectând o încetinire semnificativă a economiei.
Agenția remarcă, de asemenea, că o consolidare a finanțelor publice se confruntă cu „compromisuri dificile”, având în vedere nevoia de a echilibra cheltuielile sociale, investițiile publice și măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, fără a afecta semnificativ creșterea economică sau stabilitatea socială. Această situație complică procesul de luare a deciziilor și subliniază vulnerabilitățile structurale ale economiei României, inclusiv dependența de cheltuieli publice nesustenabile, lipsa reformelor fiscale și dificultățile în atragerea de investiții străine. Aceste provocări pun presiune suplimentară asupra guvernului pentru a implementa politici coerente și eficiente care să sprijine consolidarea fiscală, să reducă deficitul bugetar și să stimuleze creșterea economică sustenabilă. Acest lucru necesită măsuri ferme pe termen scurt, cât și reforme structurale pe termen lung, menite să reducă vulnerabilitățile economice, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să crească încrederea investitorilor internaționali. Aceste măsuri sunt esențiale pentru stabilizarea finanțelor publice și pentru asigurarea unei traiectorii economice sustenabile.
