Bandele criminale pun stăpânire pe Europa: Cele mai periculoase zone și cauzele escaladării violenței

Violența bandelor se extinde rapid în Europa

În ultimul deceniu, bandele criminale și-au intensificat activitatea în mai multe state europene, iar violențele dintre grupări au transformat cartiere întregi în zone de risc ridicat. Potrivit unei investigații Euronews, fenomenul este în creștere mai ales în Suedia, Franța, Belgia și Țările de Jos, unde bandele implicate în traficul de droguri și crime organizate au ajuns să controleze piețe întregi.

Cartierele dominate de aceste grupări se confruntă cu o escaladare a atacurilor armate, iar poliția și autoritățile locale recunosc că în multe cazuri resursele disponibile sunt insuficiente pentru a stopa extinderea rețelelor infracționale. În unele orașe, populația locală se simte abandonată, iar comunitățile sunt afectate atât de insecuritate, cât și de lipsa investițiilor în zonele cu probleme.

Suedia: Focare de violență armată

Suedia a devenit unul dintre cele mai afectate state europene în ceea ce privește criminalitatea de bandă. Într-un raport publicat de Consiliul Național Suedez pentru Prevenirea Criminalității, citat de Euronews, se arată că țara are una dintre cele mai ridicate rate ale omuciderilor cu arme de foc din Europa. Numărul atacurilor cu arme de foc a atins un nivel record în 2023, iar în ultimii ani a crescut cu peste 50%. Orașele Stockholm, Göteborg și Malmö sunt cele mai afectate de acest fenomen.

Bandele suedeze operează adesea după un model de crimă organizată similar cu cel al cartelurilor sud-americane, controlând distribuția drogurilor și aplicând pedepse violente împotriva rivalilor. În multe cazuri, recrutarea tinerilor din cartierele defavorizate joacă un rol cheie în extinderea rețelelor, iar autoritățile se luptă să combată acest trend.

Franța: Marsilia și Nisa, centre ale războiului drogurilor

În Franța, orașele Marsilia și Nisa sunt cele mai afectate de activitatea bandelor criminale. Marsilia este considerată de mulți „capitala” traficului de droguri din Franța, orașul devenind un adevărat „hub” pentru traficul de droguri, cu bande care controlează cartiere întregi și impun „taxe de protecție” locuitorilor. Poliția franceză a raportat o creștere a violenței între bande, iar atacurile cu arme de foc au devenit tot mai frecvente în zonele periferice.

În Nisa, o nouă amenințare vine din partea bandelor de origine nigeriană, care s-au infiltrat în rețelele de crimă organizată, fiind implicate nu doar în traficul de droguri, ci și în exploatarea persoanelor și fraude financiare. Un caz notoriu a avut loc în cartierul Les Moulins, unde bandele de traficanți de droguri au provocat violențe majore.

Belgia și Țările de Jos: Traficul de droguri și controlul porturilor

Un alt focar de criminalitate organizată se află în Belgia și Țările de Jos, unde bandele marocane, cunoscute sub numele de Mocro Maffia, controlează traficul de cocaină transformând porturile Anvers și Rotterdam în puncte-cheie pentru traficul internațional de droguri.

Grupările implicate în acest fenomen au acces la infrastructură complexă și reușesc să controleze peste 50% din cocaina introdusă ilegal în Europa.

În Belgia, bandele criminale au devenit atât de influente încât autoritățile au fost forțate să implementeze măsuri drastice, inclusiv securizarea porturilor și monitorizarea mai strictă a angajaților. Cu toate acestea, rețelele infracționale continuă să prospere, folosind metode din ce în ce mai sofisticate pentru spălarea banilor și traficul de droguri.

În 2021, un judecător olandez și un jurnalist de investigație au fost asasinați în urma unor anchete despre Mocro Maffia. Aceste atacuri au scos la iveală influența periculoasă a acestor grupări asupra societății.

Danemarca: Copenhaga și controlul pieței de canabis

Un caz similar este cel al Copenhagăi, unde bandele de droguri și-au extins influența în celebrul cartier Christiania, cunoscut anterior pentru cultura sa hippie și toleranța față de consumul de canabis. Rezidenții din zonă au luat decizia de a închide celebra piață de canabis Pusher Street, după ce bandele violente au preluat controlul activităților ilegale din zonă.

Oficialii danezi au recunoscut că situația a scăpat de sub control, iar intervențiile poliției sunt tot mai dificile din cauza agresivității crescute a infractorilor.

Măsuri luate de autorități

În fața acestei escaladări a criminalității organizate, Uniunea Europeană încearcă să implementeze măsuri pentru combaterea fenomenului. Potrivit unei declarații oficiale a Eurojust, UE a lansat Rețeaua Judiciară Europeană de Combatere a Crimei Organizate, menită să îmbunătățească cooperarea între statele membre în lupta împotriva bandelor.

De asemenea, guvernele Suediei, Franței și Belgiei au intensificat măsurile de securitate în zonele de risc, iar în porturile din Belgia și Țările de Jos au fost introduse noi sisteme de supraveghere pentru a reduce traficul de droguri.

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că măsurile represive nu sunt suficiente și că problema trebuie abordată și dintr-o perspectivă socială. Lipsa oportunităților economice în cartierele vulnerabile joacă un rol major în creșterea recrutării în aceste bande, iar investițiile în educație și integrare socială ar putea contribui la reducerea fenomenului pe termen lung.

Creșterea influenței bandelor criminale în marile orașe europene ridică probleme grave de securitate

Europa se află într-un moment critic în lupta împotriva bandelor criminale. Pe măsură ce rețelele infracționale devin tot mai sofisticate și își extind influența asupra orașelor și porturilor-cheie, autoritățile sunt forțate să găsească soluții rapide și eficiente.

De la atacurile armate din Suedia la luptele pentru controlul drogurilor din Marsilia și până la rețelele extinse din porturile belgiene și olandeze, aceste grupări nu mai operează doar în umbră. Ele transformă cartiere, influențează economii și pun la încercare capacitatea statelor de a le opri.

Măsurile represive și acțiunile polițienești sunt doar o parte a soluției. Fără strategii mai ample care să abordeze sărăcia, excluziunea socială și recrutarea tinerilor în aceste rețele, fenomenul va continua să se extindă. În final, întrebarea care rămâne deschisă este: vor reuși guvernele europene să recupereze controlul sau vor continua să reacționeze tardiv, pe măsură ce violențele escaladează?