Donald Trump și amenințările legate de Groenlanda și Canalul Panama: O criză diplomatică în devenire

Declarațiile sale, făcute în timpul unei conferințe de presă la Mar-a-Lago, au provocat reacții intense atât pe plan intern, cât și internațional, informează The Guardian.

Poziția lui Trump  

Întrebat de un reporter dacă ar exclude „coerciția militară sau economică” în această privință, Trump a răspuns:„Nu, nu vă pot asigura despre niciunul dintre cele două. Dar, pot spune asta, avem nevoie de ele pentru securitatea economică. Canalul Panama a fost construit pentru armata noastră. Nu mă voi angaja în asta acum... s-ar putea să fim nevoiți să facem ceva.”

Fostul președinte a evidențiat importanța strategică a Canalului Panama, exprimându-și îngrijorarea cu privire la presupusul control al Chinei asupra acestuia și acuzând-o de abuzuri în administrarea canalului.

„Canalul Panama este vital pentru țara noastră. Este operat de China. Nu l-am cedat Chinei, dar ei l-au exploatat abuziv.”

Scurt istoric al Canalului Panama

Construit de SUA între 1904 și 1914, Canalul Panama reprezintă una dintre cele mai impresionante realizări inginerești ale secolului XX. Proiectul a fost inițiat pentru a scurta timpul de transport maritim între coasta de est și cea de vest a Statelor Unite, evitând ruta lungă și periculoasă din jurul Capului Horn, în sudul Americii de Sud. Controlul canalului a fost și este  considerat crucial pentru comerțul global și pentru strategia militară a SUA, având un impact semnificativ asupra economiei mondiale.

Proiectul a început sub control francez în 1881, dar a eșuat din cauza problemelor financiare și tehnice. Ulterior, Statele Unite au preluat inițiativa, reușind să finalizeze construcția. Pentru a obține drepturile asupra zonei, SUA au sprijinit independența Panama față de Columbia în 1903, după care au semnat un tratat care le garanta controlul asupra canalului și a zonei înconjurătoare.

Canalul a rămas sub administrația SUA până în 1999, când a fost transferat Republicii Panama conform tratatului Torrijos-Carter, semnat în 1977. Acest transfer a fost văzut ca un pas important către suveranitatea statului Panama. În prezent, canalul este administrat de Autoritatea Canalului Panama, care a investit în extinderea și modernizarea acestuia pentru a permite tranzitul navelor mai mari.

Importanța canalului rezidă în faptul că aproximativ 5% din traficul maritim global trece prin această rută, ceea ce îl face vital pentru comerțul internațional. SUA rămâne principalul utilizator al canalului, reprezentând 74% din volumul de marfă, urmată de China cu 21%. Taxele de utilizare a canalului sunt o sursă importantă de venit pentru Panama, dar și un punct de dispută,  fiind percepute de unele țări, inclusiv SUA, ca o povară economică.

Panama justifică aceste creșteri prin nevoia de a întreține și moderniza infrastructura canalului.

Motivul disputei

Recent, fostul președinte Donald Trump a criticat influența economică a Chinei asupra canalului, afirmând că administrarea acestuia este „abuzată” și cerând ca SUA să recâștige controlul. El a legat această cerere de securitatea economică și de strategia „America First.” Totuși, președintele Panama, Laurentino Cortizo, a respins aceste acuzații, subliniind că procesul de stabilire a taxelor este transparent și că nu există nicio interferență din partea Chinei.

Groenlanda: un alt punct de tensiune

În ceea ce privește Groenlanda, Trump a reiterat importanța strategică a insulei, fără a exclude posibilitatea unor acțiuni drastice pentru a aduce insula sub controlul SUA. Deși Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei, poziția sa geografică și resursele naturale bogate o fac extrem de atractivă din punct de vedere strategic.

Reacții Internaționale

Declarațiile lui Trump au fost întâmpinate cu proteste în Panama City, unde zeci de demonstranți au scandat „Trump, animal, lasă canalul în pace” în fața ambasadei SUA. În același timp, relațiile diplomatice dintre Panama și China, stabilite în 2017, rămân un punct de iritare pentru SUA.

Perspective viitoare

Nominalizarea lui Kevin Marino Cabrera, un susținător al principiilor „America First,” ca ambasador în Panama, sugerează o abordare mai fermă din partea SUA în regiune. De asemenea, presiunile economice și politice asupra Groenlandei și Danemarcei ar putea escalada în viitor.