Continuă reacțiile la discursul lui Trump despre Groenlanda, Canada, Canalul Panama și Mexic

În cadrul acesteia, Trump a refuzat să excludă utilizarea forței militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei și Canalului Panama, două locații strategice pentru securitatea și comerțul global. Totodată, el a sugerat că intenționează să utilizeze „forța economică” pentru a aduce Canada în componența SUA și să redenumească Golful Mexic în  „Gulf of America”.

„Nu pot exclude nicio opțiune în acest moment. Groenlanda și Canalul Panama sunt de o importanță strategică uriașă pentru securitatea națională a Statelor Unite. Este timpul ca America să își consolideze poziția globală,” a declarat Trump.

Aceste afirmații, care marchează o abatere de la normele diplomatice tradiționale, au atras reacții puternice din partea liderilor internaționali, fiind percepute drept amenințări la adresa suveranității teritoriale și a dreptului internațional.

Liderii europeni avertizează să nu se intervină în Groenlanda

Germania: Olaf Scholz reacționează ferm a declarațiile lui Trump

Cancelarul german Olaf Scholz a reacționat ferm la declarațiile președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, privind posibila utilizare a forței militare pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei. Într-o conferință de presă, Scholz a subliniat importanța respectării principiului inviolabilității frontierelor, afirmând:

„Principiul inviolabilității frontierelor este un fundament al dreptului internațional și se aplică tuturor țărilor, indiferent dacă se află la est sau la vest de noi. Toate statele trebuie să respecte acest principiu, fie că sunt mici sau mari puteri” , relatează Bild .

Cancelarul a evidențiat că Germania, ca lider economic al Uniunii Europene, este ferm angajată în respectarea dreptului internațional și a suveranității teritoriale.

„Granițele nu sunt negociabile prin forță militară sau economică. Orice astfel de încercare ar încălca valorile fundamentale pe care le apărăm în Europa,” a adăugat Scholz.

Aceste declarații marchează o poziție clară a Germaniei împotriva retoricii lui Trump, reiterând că Europa nu va tolera acțiuni care ar destabiliza ordinea internațională bazată pe reguli.

Franța: Jean-Noël Barrot apără suveranitatea internațională

În același context, ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot., a exprimat îngrijorări similare, declarând:

„Nu se pune problema ca Uniunea Europeană să permită altor națiuni să încalce granițele suverane ale statelor membre. Suntem un continent puternic și trebuie să ne consolidăm în continuare”, citează The Times.

Barrot a subliniat că, deși nu anticipează o invazie iminentă a Groenlandei de către Statele Unite, Europa trebuie să fie pregătită să facă față unei lumi în care principiile fundamentale sunt contestate.

El a menționat:

„Am intrat într-o eră care vede revenirea legii celor mai puternici. Este o evoluție pe care trebuie să o contracarăm prin unitate și respect pentru valorile democratice.”

Această poziție reflectă un angajament ferm al Franței de a susține integritatea teritorială a statelor membre UE și de a evita escaladarea tensiunilor internaționale cauzate de retorica imprevizibilă a administrației Trump.

Marea Britanie: Abordare diplomatică și apel la pragmatism

Ministrul britanic de externe, David Lammy, a adoptat o poziție echilibrată în răspunsul său la declarațiile președintelui ales Donald Trump. Într-un interviu acordat programului Today, Lammy a subliniat că, deși limbajul lui Trump poate fi „destabilizator,” acesta nu s-a tradus întotdeauna în acțiuni concrete.

„Cred că știm din primul mandat al lui Donald Trump că intensitatea retoricii sale și imprevizibilitatea uneori a ceea ce spune el pot fi destabilizatoare. A făcut-o cu NATO. Dar de fapt, în practică, a trimis mai multe trupe în Europa sub administrația sa,” a declarat Lammy, citat de The Guardian.

Lammy a adăugat că, în ciuda sugestiilor lui Trump privind o posibilă invazie a Groenlandei, acest scenariu este extrem de improbabil.

El a explicat: „Să fim serioși... Nu se va întâmpla, pentru că niciun aliat NATO nu a intrat în război de la înființarea acestei alianțe.”

Ministrul britanic a mai menționat că afirmațiile lui Trump ar trebui înțelese în contextul preocupărilor americane legate de securitatea arctică: „Aici, bănuiesc că în Groenlanda, ceea ce vizează el sunt preocupările sale cu privire la Rusia și China în Arctica, precum și asupra securității economice naționale.”

Lammy a subliniat că Regatul Unit sprijină suveranitatea Groenlandei și respectarea dreptului internațional. În același timp, a evidențiat importanța menținerii unui dialog constructiv cu SUA pentru a gestiona astfel de probleme fără escaladări inutile.

Această abordare arată dorința Marii Britanii de a menține relații pragmatice cu administrația Trump, evitând în același timp sprijinirea unor inițiative care ar putea destabiliza ordinea internațională.

Danemarca și Groenlanda: poziții moderate, dar ferme

Reacțiile din Danemarca și Groenlanda la declarațiile președintelui ales Donald Trump au fost marcate de apeluri la calm și la dialog, dar și de reafirmarea suveranității și ambițiilor naționale.

Danemarca: Un apel la moderație

Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că este crucial să se reducă tensiunile generate de aceste remarci.

Într-un interviu citat de The Guardian, Rasmussen a spus: „Este în interesul tuturor să scădem temperatura în discuții. Am propriile mele experiențe cu Donald Trump și știu, de asemenea, că nu ar trebui să spui tot ce gândești cu voce tare.”

Danemarca a respins categoric ideea ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite, dar a subliniat că este deschisă unui dialog cu administrația americană pentru a aborda preocupările legitime de securitate.

Rasmussen a adăugat că Groenlanda are propriile sale ambiții de independență: „Dacă aceste ambiții se vor concretiza, Groenlanda va deveni independentă, deși este puțin probabil să aspire să devină un stat federal în cadrul Statelor Unite.”

În același timp, Danemarca se confruntă cu o presiune dublă: pe de o parte, amenințările geopolitice din partea SUA, iar pe de altă parte, cererile tot mai mari ale clasei politice din Groenlanda pentru independență deplină.

Groenlanda: Ambiții de independență

Prim-ministrul Groenlandei, Múte B. Egede, a avut o poziție clară în fața declarațiilor lui Trump.

Într-un interviu citat de The Guardian, Egede a afirmat: „Groenlanda este acum pregătită să facă următorul pas mare în efortul de a rupe cătușele colonialismului.”

Egede a discutat despre planurile Groenlandei de a organiza un referendum pentru independență și a subliniat că insula își urmărește propriile interese strategice și economice.

În remarcile sale, a evidențiat: „Groenlanda are bogății naturale uriașe – cărbune, uraniu, pământuri rare, aur, diamante. Este timpul să ne valorificăm resursele pentru a construi un viitor independent.”

Groenlanda a subliniat, de asemenea, că, deși relațiile cu Danemarca rămân importante, insula nu este de vânzare. Egede a precizat: „Groenlanda este a noastră. Nu suntem de vânzare și nu vom fi niciodată de vânzare.”

Canada: Reacții la declarațiile lui Trump privind „Forța Economică”

Declarațiile președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, referitoare la utilizarea „forței economice” pentru a deveni Canada al 51-lea stat american au stârnit reacții semnificative la Ottawa.

Prim-ministrul canadian, Justin Trudeau, a subliniat importanța suveranității naționale și a relațiilor bilaterale bazate pe respect reciproc. Într-o conferință de presă, Trudeau a declarat:

„Canada este o națiune suverană, mândră de valorile și instituțiile sale democratice. Relația noastră cu Statele Unite este una profundă și de lungă durată, bazată pe cooperare și respect reciproc. Orice sugestie de a submina suveranitatea noastră prin mijloace economice este inacceptabilă.”

Ministrul de externe, Mélanie Joly, a reiterat angajamentul Canadei față de principiile dreptului internațional și a subliniat că orice încercare de a forța schimbări politice sau teritoriale prin presiuni economice contravine acestor principii. Joly a afirmat:

„Suntem dedicați menținerii ordinii internaționale bazate pe reguli. Presiunile economice nu ar trebui folosite ca instrumente de coerciție împotriva statelor suverane.”

Aceste reacții reflectă poziția fermă a Canadei în fața declarațiilor lui Trump, evidențiind angajamentul țării față de suveranitatea națională și relațiile internaționale bazate pe respect și cooperare.

Mexic: Reacții la declarațiile lui Trump privind „Gulf of America”

Declarațiile președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, privind posibila redenumire a Golfului Mexic în „Gulf of America” și intenția de a impune tarife comerciale asupra Mexicului au generat reacții semnificative din partea oficialilor mexicani.

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a răspuns cu ironie la propunerea lui Trump de a redenumi Golful Mexic.

Într-o conferință de presă, Sheinbaum stând în fața unei hărți vechi, a sugerat că America de Nord ar trebui redenumită 'América Mexicana', deoarece un document fondator din 1814 se referea la ea astfel. ”Sună frumos, nu?” a întrebat  ea,informează AP News.

Această reacție subliniază abordarea diplomatică și umoristică a Mexicului în fața declarațiilor controversate ale președintelui ales al SUA.

În plus, Trump a anunțat planuri de a impune „tarife foarte serioase” asupra Mexicului, invocând probleme legate de imigrația ilegală și traficul de droguri.

În conferința de presă de la Mar-a-Lago, Trump a declarat: „Mexicul trebuie să oprească permiterea a milioane de oameni să intre în țara noastră. Pot să-i oprească, și vom impune tarife foarte serioase asupra Mexicului și Canadei, pentru că și prin Canada vin, iar drogurile care trec prin sunt la niveluri record.”

Aceste declarații au fost întâmpinate cu îngrijorare de oficialii mexicani, care subliniază importanța suveranității naționale și a relațiilor bilaterale bazate pe respect reciproc. Președinta Sheinbaum a avertizat că, dacă Trump va continua cu propunerea privind un tarif transfrontalier de 25%, Mexicul va răspunde în consecință. Ea a subliniat că o astfel de măsură ar putea distruge 400.000 de locuri de muncă în SUA și ar crește prețurile pentru consumatorii americani.

Ministrul economiei din Mexic, Marcelo Ebrard, a cerut mai multă cooperare și integrare regională în loc de un război al taxelor de import ca represalii. El a subliniat că tranzacțiile comerciale în cadrul Acordului SUA-Mexic-Canada (USMCA) s-au ridicat la 1.780 de miliarde de dolari în primele nouă luni ale acestui an, evidențiind importanța relațiilor economice strânse dintre cele trei țări.

Aceste evoluții indică o posibilă escaladare a tensiunilor comerciale între Statele Unite și Mexicul, cu implicații semnificative pentru economiile ambelor națiuni.

În plus, reacțiile ferme ale liderilor europeni și nord-americani subliniază importanța menținerii dialogului diplomatic și a respectării suveranității naționale în relațiile internaționale.