Bruxelles, în alertă: Viktor Orbán amenință cu un veto asupra sancțiunilor UE împotriva Rusiei

Diplomații și oficialii de la Bruxelles urmăresc cu îngrijorare dacă retorica tot mai critică a prim-ministrului ungar Viktor Orbán față de sancțiunile UE împotriva Rusiei se va transforma într-un veto care ar putea modifica semnificativ politica blocului în relația cu Moscova, relatează Euronews.

Din februarie 2022, Uniunea Europeană a impus sancțiuni extinse împotriva Rusiei, interzicând comerțul cu energie, tehnologie, bunuri de lux și transport, înghețând totodată active de 210 miliarde de euro ale băncii centrale ruse. Aceste măsuri au fost concepute pentru a limita capacitatea Moscovei de a finanța invazia în Ucraina. Totuși, regimul sancțiunilor necesită prelungire la fiecare șase luni, iar termenul actual expiră pe 31 ianuarie.

Într-un interviu acordat vineri dimineață, Viktor Orbán a declarat că Ungaria „a tras frâna de mână” în privința extinderii sancțiunilor, cerând liderilor europeni să își regândească abordarea.

„Chestiunea extinderii sancțiunilor este acum pe ordinea de zi și am tras frâna de mână. Le-am cerut liderilor europeni să înțeleagă că acest lucru nu poate fi continuat,” a spus prim-ministrul ungar.

Declarațiile lui Orbán vin pe fondul învestirii lui Donald Trump în cel de-al doilea mandat prezidențial al SUA, care dorește să negocieze direct cu Vladimir Putin. Orbán consideră că această schimbare geopolitică ar trebui să determine UE să reevalueze politica sa de sancțiuni împotriva Rusiei. Această poziție ar putea complica semnificativ unanimitatea necesară pentru prelungirea restricțiilor, punând sub semnul întrebării solidaritatea blocului european.

Ungaria pune sub semnul întrebării extinderea sancțiunilor UE împotriva Rusiei

Gergely Gulyás, unul dintre miniștrii prim-ministrului Viktor Orbán, a ridicat semne de întrebare cu privire la reînnoirea automată a sancțiunilor UE împotriva Rusiei, afirmând joi:

„Până acum, toată lumea a considerat că extinderea sancțiunilor este automată, dar noi nu mai credem că este cazul acum.”

Această declarație a alimentat temeri că Ungaria ar putea utiliza dreptul său de veto pentru a bloca prelungirea sancțiunilor, amenințând colapsul unui regim de sancțiuni construit cu atenție în 15 pachete succesive. Aceste măsuri constituie principalul instrument al UE împotriva Kremlinului.

Un diplomat de rang înalt, vorbind sub anonimat din cauza sensibilității situației, a avertizat:

„Este evident că, dacă Budapesta ar impune un blocaj, ne-am confrunta cu o problemă serioasă. Budapesta se joacă cu focul.”

Diplomatul a descris situația drept „uimitoare”, având în vedere provocările extreme cu care se confruntă forțele ucrainene pe câmpul de luptă, și a prezis că UE ar putea intra într-un „teritoriu neexplorat” dacă sancțiunile sectoriale ar colapsa brusc.

Problemele ridicate de Budapesta au fost calificate de același diplomat drept „nesfârșite”, indicând frustrările continue ale celorlalte state membre ale UE.

Ambasadorii UE s-au reunit vineri într-o discuție cu ușile închise, dar incertitudinea a crescut și mai mult, întrucât reprezentantul Ungariei a evitat să clarifice poziția țării sale. Mai mulți diplomați au confirmat că ambiguitatea Ungariei adaugă presiuni suplimentare într-un moment critic pentru solidaritatea blocului european.

Ungaria solicită dezbateri deschise privind sancțiunile și aduce în discuție politica energetică

Într-o mișcare neobișnuită, Ungaria a cerut modificarea agendei reuniunii de luni a miniștrilor de externe ai UE, insistând ca subiectul privind reînnoirea sancțiunilor împotriva Rusiei, aprobat de obicei fără controverse, să fie dezbătut în mod deschis. Această cerere vine după o discuție planificată separat pe tema sprijinului acordat Ucrainei.

Reprezentantul Ungariei a ridicat, de asemenea, o serie de solicitări legate de politica energetică, în special decizia recentă a Ucrainei de a opri tranzitul gazului rusesc prin teritoriul ungar. Potrivit unui diplomat european, această decizie a generat nemulțumiri puternice la Budapesta.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a justificat decizia de a opri tranzitul gazului rusesc prin Ungaria și Slovacia, afirmând că aceasta este menită să împiedice Moscova să obțină „miliarde suplimentare din sângele nostru”. Cu toate acestea, reacția din partea Ungariei și Slovaciei a fost vehementă. Ambele țări, care depind în continuare de combustibili fosili din Rusia și nu au acces la mare, au criticat puternic această măsură.

Prim-ministrul slovac Robert Fico, la începutul acestei luni, a amenințat că își va exercita dreptul de veto ca răspuns, amplificând tensiunile dintre aceste state membre și restul blocului european. Poziția Ungariei și Slovaciei creează o presiune suplimentară asupra UE, care încearcă să mențină unitatea în fața agresiunii rusești și să continue sprijinul pentru Ucraina.

Orbán leagă sancțiunile UE de disputa privind gazele: Diplomația Ungariei provoacă tensiuni în Bruxelles

Viktor Orbán a declarat deschis, într-un interviu la radio, că reînnoirea sancțiunilor împotriva Rusiei ar trebui legată de rezolvarea disputei privind tranzitul gazului prin Ucraina. Premierul ungar a cerut Comisiei Europene să intervină în favoarea Ungariei, criticând decizia Ucrainei de a bloca tranzitul de gaz rusesc către Europa Centrală.

„Ceea ce este închis acum trebuie redeschis. Aceasta nu este o problemă a Ucrainei, ci o problemă a Europei, o problemă a Europei Centrale.”, a spus Orbán. „Dacă ucrainenii vor ajutor, de exemplu sancționarea rușilor, atunci să redeschidem rutele de tranzit al gazelor și să permitem țărilor din Europa Centrală, inclusiv Ungaria, să primească gazul de care avem nevoie prin Ucraina.”

Declarațiile sale au provocat confuzie printre diplomați, care încearcă să înțeleagă cât de serioasă este amenințarea Ungariei de a bloca reînnoirea sancțiunilor. Ungaria a mai utilizat dreptul de veto pentru a obține concesii în trecut, dar niciodată cu un impact atât de mare asupra strategiei UE.

Un diplomat a criticat abordarea „tranzacțională” a Budapestei, declarând:

„UE nu poate intra în mod de panică de fiecare dată când cineva spune ceva la Budapesta. Am învățat să facem o distincție clară între ceea ce auzim la Budapesta și ceea ce se întâmplă la Bruxelles.”

Speculații și posibile soluții

Reuniunea de luni a miniștrilor de externe va fi decisivă, iar Péter Szijjártó, reprezentantul Ungariei, urmează să clarifice poziția țării sale. Diplomații speculează că, în ciuda tonului dur, Ungaria ar putea da înapoi dacă va obține sprijin energetic din partea UE.

„Ne așteptăm la un rezultat pozitiv din această discuție. Sancțiunile sunt o parte cheie a strategiei noastre,” a declarat un oficial de rang înalt al UE, subliniind că problema tranzitului de gaze nu are „nimic de-a face cu sancțiunile împotriva Rusiei”.

În paralel, UE lucrează la al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, cu obiectivul de a-l aproba înainte de marcarea a trei ani de la începutul invaziei, la sfârșitul lunii februarie. Oficialii europeni subliniază importanța reînnoirii sancțiunilor existente pentru a menține presiunea asupra Kremlinului.

Comentariile lui Trump și al 16-lea pachet de sancțiuni

Un alt factor care influențează discuțiile este poziția recentă a președintelui american Donald Trump. Într-o declarație surprinzătoare, Trump a amenințat Rusia cu „niveluri ridicate de taxe, tarife și sancțiuni” dacă nu se ajunge la un acord rapid.

„Putem să o facem pe calea ușoară sau pe calea grea – și calea ușoară este întotdeauna mai bună,” a spus el.