Boicotul supermarketurilor din Balcani ia amploare pe fondul creșterii prețurilor
O mișcare de boicot al supermarketurilor a început în Croația și s-a extins în Balcani, consumatorii protestând împotriva creșterii prețurilor la produsele esențiale. Acțiunea a atras susținere pe rețelele sociale și a determinat oficialitățile să reacționeze.
Conform Euronews, locuitorii din mai multe țări balcanice au inițiat un boicot masiv al supermarketurilor, nemulțumiți de scumpirile tot mai mari ale alimentelor și produselor de bază.
Protestul a început în Croația și s-a extins rapid în țări precum Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord, reflectând frustrarea generalizată față de costul tot mai ridicat al vieții. Participanții la acest boicot susțin că prețurile din supermarketuri au crescut nejustificat, depășind capacitatea financiară a multor familii.
Într-un efort de a atrage atenția autorităților și a marilor lanțuri de retail, cetățenii au ales să își limiteze achizițiile și să sprijine micii producători locali.
Pe rețelele sociale, protestul a fost intens promovat sub hashtag-uri precum #StopScumpirilor și #BoicotSupermarket, iar apelurile la acțiune au generat un val de solidaritate în întreaga regiune.
În Croația, tranzacțiile în lanțurile de supermarketuri au scăzut cu 44% vinerea trecută, vânzările totale scăzând cu 53%, potrivit unui comunicat al autorităților fiscale croate.
Cauzele revoltei
Principalele motive ale nemulțumirii includ inflația accelerată, creșterea prețurilor la energie și alimente, precum și lipsa unor măsuri eficiente din partea guvernelor pentru protejarea consumatorilor.
„Nu putem accepta ca supermarketurile să profite de criza economică și să crească artificial prețurile. Cetățenii nu trebuie să suporte singuri povara inflației”, a declarat Milan Tepić, economist și expert în politici de prețuri, citat de Euronews.
Organizatorii mișcării au subliniat că marile lanțuri de supermarketuri au profitat de situația economică instabilă, afectând astfel milioane de oameni.
„Dacă aceste prețuri continuă să crească, va fi imposibil pentru familiile cu venituri mici și medii să supraviețuiască. Cerem măsuri urgente din partea guvernului”, a spus un protestatar din Zagreb, intervievat de presa locală.
Reacții oficiale și posibile consecințe
Guvernele din mai multe țări balcanice au început să reacționeze la valul de nemulțumire.
În Croația, ministrul economiei, Davor Filipović, a declarat că autoritățile vor analiza impunerea unor măsuri de control al prețurilor pentru produsele de bază.
„Monitorizăm atent situația și vom lua măsuri pentru a preveni orice abuzuri din partea marilor retaileri”, a spus Filipović.
Croația se confruntă cu o inflație ridicată, care a atins 4,5% în decembrie, cea mai mare rată din zona euro, unde media este de 2,4%. Creșterea continuă a prețurilor a determinat guvernul să mențină măsuri de control, după ce, încă din 2022, a introdus pentru prima dată plafoane de preț pentru produsele esențiale, ca răspuns la efectele economice generate de invazia Rusiei în Ucraina și de pandemia COVID-19.
Înainte de boicotul organizat vineri, guvernul a decis să extindă lista produselor esențiale cu prețuri plafonate, adăugând încă 40 de articole la cele 30 deja existente, potrivit presei locale. Noile măsuri includ produse alimentare de bază, precum anumite tipuri de brânzeturi și cafea, dar și articole de uz casnic, cum ar fi săpunul.
Marile lanțuri de retail din Croația au început și ele să reacționeze. Kaufland Croația a anunțat că va reduce prețurile la peste 1.000 de produse începând cu 5 februarie, încercând să atenueze nemulțumirea populației.
De asemenea, lanțul de supermarketuri Konzum a declarat că va investi 1 milion de euro pentru a reduce și îngheța prețurile la 250 de produse autohtone, care nu sunt incluse în lista plafonată de guvern.
În Serbia, guvernul a anunțat că va discuta cu reprezentanții marilor lanțuri de supermarketuri pentru a găsi soluții la problema prețurilor.
„Înțelegem frustrarea cetățenilor și vrem să asigurăm un echilibru între protejarea consumatorilor și menținerea unui mediu economic stabil”, a declarat Branislav Nedimović, fost ministru al agriculturii.
În schimb, Uniunea Națională a Retailerilor din Balcani a respins acuzațiile, afirmând că majorările de prețuri sunt cauzate de creșterea costurilor de producție și de fluctuațiile pieței internaționale.
„Noi nu stabilim prețurile arbitrar, ci reflectăm realitatea economică. De la energie la transport, toate costurile au crescut”, a transmis organizația într-un comunicat de presă.
Prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajić, și-a exprimat sprijinul pentru boicotul supermarketurilor, declarând că susține inițiativa cetățenilor împotriva creșterii prețurilor.
„În calitate de cetățean, susțin o astfel de acțiune”, a afirmat Spajić într-un interviu acordat postului public de televiziune din Muntenegru în această săptămână.
Cu toate acestea, protestele continuă, iar impactul acestora asupra economiei rămâne de urmărit. Analiștii avertizează că, în lipsa unor intervenții rapide din partea guvernelor, nemulțumirea socială ar putea escalada, afectând semnificativ piața de retail și stabilitatea economică a regiunii.
