Benjamin Franklin: Unul dintre ”Părinții Fondatori” ai Statelor Unite
Se împlinesc 319 ani de la nașterea unuia dintre ”Părinții Fondatori” ai Statelor Unite ale Americii și ai națiunii americane.

Benjamin Franklin rămâne una dintre cele mai mari figuri din istoria americană. Scriitor, om de știință, inventator, diplomat, om de stat și filosof, influența sa s-a extins în mai multe domenii, fiind considerat Părinte fondator al Statelor Unite.
Născut la Boston într-o familie modestă, Benjamin Franklin a fost al cincisprezecelea din cei șaptesprezece copii. Tatăl său, Josiah Franklin, intenționa să-l trimită la seminar pentru a deveni preot, dar constrângerile financiare au întrerupt educația formală a lui Franklin la vârsta de zece ani. Cu toate acestea, curiozitatea sa și dorința de cunoaștere l-au determinat să se educe singur prin lectură, punând bazele viitoarelor sale realizări.
La doisprezece ani, Franklin a devenit ucenic la tipografia fratelui său, James. Aici, a descoperit talentul său pentru scris. La cincisprezece ani, a început să publice scrisori sub pseudonimul „Silence Dogood” în ziarul fratelui său, satirizând normele sociale și pledând pentru libertatea de exprimare. Aceste scrieri au marcat debutul său ca apărător al libertății. O dispută cu fratele său l-a determinat să părăsească Bostonul la șaptesprezece ani, căutând oportunități în Philadelphia.

Acesta și-a construit o carieră de succes ca tipograf și editor. Până în 1729, achiziționase The Pennsylvania Gazette, transformând-o într-unul dintre cele mai influente ziare din colonii.
Afacerile sale tipografice au prosperat, permițându-i să se dedice cauzelor civice. În 1731, a fondat Library Company of Philadelphia, prima bibliotecă cu abonament din America, oferindu-le coloniștilor acces la cunoaștere.

Experimentele sale cu electricitatea, inclusiv faimosul experiment cu zmeul din 1752, au demonstrat natura electrică a fulgerelor. Aceste descoperiri i-au adus recunoaștere internațională și au avansat înțelegerea electricității.
Pe lângă cercetările sale științifice, Benjamin Franklin a fost un inventator prolific. Printre invențiile sale notabile se numără: Paratrăsnetul, care proteja clădirile de fulgere; Ochelarii bifocali, concepuți pentru cei cu miopie; Sobele Franklin, un dispozitiv de încălzire; Armonica de sticlă, un instrument muzical admirat de compozitori precum Mozart.

Franklin a contribuit, de asemenea, la navigație prin cartografierea canalului Gulf Stream, îmbunătățind considerabil călătoriile transatlantice.
Cariera politică a început în Pennsylvania, unde a servit în Adunare și ca adjunct al directorului general al Poștei pentru coloniile britanice. Reforme precum îmbunătățirea eficienței și extinderea rețelelor de comunicație i-au consolidat reputația. La mijlocul secolului al XVIII-lea, s-a concentrat pe rezistența împotriva politicilor coloniale britanice, inclusiv nepopularul Act al Timbrului.
Ca membru al Congresului Continental, a fost co-semnatar Declarația de Independență în 1776. Abilitatea sa a fost vitală în negocierea Tratatului de la Paris din 1783, care a garantat independența americană.

Ulterior, Benjamin Franklin a participat la redactarea Constituției SUA în 1787.
După ce a devenit francmason în Philadelphia în 1731, Benjamin Franklin a fost activ în cadrul fraternității timp de peste cincizeci de ani. A ocupat funcția de Mare Maestru al Pennsylvaniei în 1734 și de Mare Maestru Provincial al Pennsylvaniei în 1749.

Franklin a fost un susținător pasionat al educației. A fondat Academia și Colegiul din Philadelphia, care au devenit ulterior Universitatea din Pennsylvania. Credea că educația trebuie să se concentreze pe cunoașterea practică și virtutea morală, pregătind studenții pentru serviciul public. De asemenea, a fondat Societatea Filosofică Americană, promovând schimburile științifice și intelectuale.
Opiniile sale despre justiția socială au evoluat în timp. Deși la început deținea sclavi, până în anii 1750 a devenit un aboliționist . Ca președinte al Societății Pennsylvaniene pentru Promovarea Abolirii Sclaviei, Benjamin Franklin a pledat pentru integrarea și educația afro-americanilor.
Ca scriitor, operele lui Franklin combină umorul, perspicacitatea și practicitatea. Autobiografia sa rămâne un clasic, reflectând principiile sale de autodisciplină, hărnicie și optimism. Eseurile sale, precum „Reguli prin care un mare imperiu poate fi redus la unul mic,” oferă o critică ascuțită a politicii coloniale britanice și o pledoarie pentru libertate.
Realizările literare ale lui Franklin s-au extins la modelarea presei ca instrument pentru serviciul public. Credința sa în puterea cunoașterii și libertatea de exprimare au ghidat cariera sa de editor, pe care o vedea ca pe un mijloc de a educa și unifica publicul.
A fost singura persoană care a semnat toate cele patru documente-cheie ale fondării națiunii: Declarația de Independență, Tratatul de Alianță cu Franța, Tratatul de la Paris și Constituția. fiind numit adesea „Primul American,”

Viața lui Benjamin Franklin a fost, într-adevăr, o „ediție perfectă” a idealurilor Iluminismului pe care le-a urmărit cu atâta pasiune. Contribuțiile sale continuă să inspire și să modeleze societatea americană și portretul său apare pe bancnota de 100 de dolari.