Bat clopotele peste România: Biserica Ortodoxă Română celebrează astăzi 100 de ani de la ridicarea la rangul de Patriarhie și 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei.

Aniversarea coincide cu proclamarea canonizării Părintelui Arsenie Boca și a altor 15 cuvioși și mărturisitori români.

În urmă cu exact 100 de ani, la 4 februarie 1925, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat actul de înființare a Patriarhiei, numindu-l pe Miron Cristea, Arhiepiscopul Bucureștilor și Mitropolitul Ungro-Vlahiei, drept primul Patriarh al României. Această decizie a fost ulterior recunoscută de Parlament printr-o lege specială, promulgată de Regele Ferdinand I Întregitorul la 25 februarie 1925. La 30 iulie 1925, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a recunoscut oficial ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, marcând un moment esențial în consolidarea identității ortodoxiei românești.

În paralel, anul 2025 marchează și 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, obținută la 25 aprilie 1885, printr-un tomos emis de Patriarhia Ecumenică. Acest act a conferit BOR independența administrativă, permițându-i să își aleagă propriii ierarhi și să gestioneze în mod autonom viața bisericească din România.

Pentru a celebra aceste două momente semnificative, la Catedrala Patriarhală din București au fost organizate o serie de evenimente liturgice și comemorative. Între orele 9:00 și 12:00, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod, a oficiat Sfânta Liturghie, la care au participat numeroși clerici și credincioși. La ora 12:00, a avut loc proclamarea solemnă a canonizării a 16 noi sfinți români, printre care și Arsenie Boca, cunoscut pentru activitatea sa duhovnicească și pentru influența sa asupra spiritualității românești din secolul XX.

De asemenea, este preconizată și sfințirea picturii Catedralei Naționale, un eveniment major care va marca finalizarea lucrărilor de decorare a celui mai important edificiu religios al României. Totodată, proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți va fi urmată de ceremonii locale în eparhiile din care aceștia au provenit.

Canonizarea Părintelui Arsenie Boca: Recunoașterea oficială a "Sfântului Ardealului"

Arsenie Boca, născut pe 29 septembrie 1910 în Vața de Sus, județul Hunedoara, a fost un ieromonah, teolog și artist plastic ortodox român, recunoscut pentru harul său duhovnicesc și pentru activitatea sa pastorală. A fost stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și al Mănăstirii Prislop, unde a atras numeroși credincioși datorită predicilor și îndrumărilor sale spirituale. După trecerea sa la cele veșnice pe 28 noiembrie 1989, mormântul său de la Mănăstirea Prislop a devenit un important loc de pelerinaj. Astăzi, el a fost canonizat sub numele de Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu ziua de prăznuire stabilită pe 28 noiembrie.

Alături de Arsenie Boca, au fost canonizați și alți 15 sfinți români, recunoscuți pentru contribuțiile lor la păstrarea și promovarea credinței ortodoxe în secolul XX. Acești sfinți mărturisitori sunt considerați icoane vii ale Bisericii Ortodoxe Române, exemplificând iubirea jertfelnică pentru Hristos și oferind modele de credință și curaj pentru credincioșii de astăzi.

Proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți, desfășurată la București, a fost urmată de ceremonii locale de proclamare în eparhiile care au înaintat argumentele pentru canonizarea lor. Aceste evenimente subliniază importanța acestor figuri spirituale în viața religioasă și culturală a României și reafirmă valorile spirituale care au modelat istoria și identitatea națională.

Iată o prezentare succintă a celorlalte 15 personalități religioase recent canonizate de Biserica Ortodoxă Română, conform informațiilor disponibile pe Basilica.ro:basilica.ro :

• Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie): Născut în 1903 în județul Arad, Părintele Ilarion Felea a fost preot și profesor de teologie, cunoscut pentru predicile și lucrările sale teologice. A fost arestat de regimul comunist și a murit în închisoarea Aiud în 1961.
• Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia (3 august): Născut în 1893, Părintele Iraclie Flocea a fost un călugăr basarabean cunoscut pentru viața sa ascetică și pentru activitatea misionară în Basarabia. A trecut la cele veșnice în 1964.
• Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (8 august): Născut în 1893, Părintele Alexandru Baltaga a fost un preot basarabean care a militat pentru unirea Basarabiei cu România. A fost arestat de autoritățile sovietice și a murit în detenție în 1941.
• Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (10 mai): Protosinghelul Calistrat Bobu a fost un preot misionar remarcabil în Banat. În 1945, a înființat Mănăstirea Timișeni și a revitalizat viața monahală la Săraca, Partoș și Vasiova. Cunoscut pentru smerenia și blândețea sa, a primit darul vindecării și al izgonirii duhurilor necurate. A trecut la Domnul în ziua de Paști a anului 1975.
• Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie): Născut în 1884 în județul Bacău, Părintele Visarion Toia a fost stareț la Mănăstirea Lainici, ajutând lucrătorii de pe șantierul Bumbești-Livezeni. A fost maltratat de Securitate și a trecut la cele veșnice în 1951.
• Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie): Născut în 1912 în județul Bacău, Arhimandritul Gherasim Iscu a fost stareț al mănăstirilor Tismana și Arnota, arestat în 1948 și decedat în detenție la Târgu Ocna în 1951.
• Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie): Născut în 1898 în județul Brașov, Părintele Liviu Galaction Munteanu a fost profesor de teologie la Cluj, arestat și condamnat de regimul comunist. A trecut la cele veșnice în 1961 în închisoarea de la Aiud.
• Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie): Născut în 1912 lângă Alba Iulia, Arhimandritul Serafim Popescu a fost duhovnic la Mănăstirea Brâncoveanu timp de aproape 50 de ani. A trecut la Domnul în 1990.
• Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie): Născut în 1924 în județul Buzău, Arhimandritul Dometie Manolache a fost duhovnic la Mănăstirea Râmeț și preot misionar în Munții Apuseni. A trecut la cele veșnice în 1975.
• Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie): Născut în 1912 în județul Botoșani, Părintele arhimandrit Cleopa Ilie a fost stareț al Mănăstirii Sihăstria și un renumit duhovnic, retrăgându-se de mai multe ori în munți din cauza persecuțiilor comuniste. A trecut la cele veșnice în 1998.
• Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie): Născut în 1897 în județul Botoșani, Ieroschimonahul Paisie Olaru a fost un renumit duhovnic al Mănăstirii Sihăstria, slujind timp de peste 30 de ani. A trecut la Domnul în 1990.
• Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie): Născut în 1909 în județul Vâlcea, Părintele Ilie Lăcătușu a fost un mărturisitor al temnițelor comuniste, suferind multiple arestări și muncă silnică. A trecut la cele veșnice în 1983.
• Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie): Născut în 1905 în județul Covurlui, Părintele Constantin Sârbu a ctitorit Biserica "Sfinții Împărați Constantin și Elena" din București. A fost arestat în 1954 și condamnat la peste 8 ani de închisoare pentru curajul de a propovădui credința. A trecut la cele veșnice în 1975.
• Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie): Născut în 1903 în județul Brașov, Părintele Dumitru Stăniloae a fost un teolog de renume, profesor și traducător al Filocaliei. A predat la Sibiu și București și a suferit detenție în închisorile comuniste între 1958 și 1963. A trecut la Domnul în 1993.
• Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (16 septembrie): Născut în 1912 în Basarabia, Părintele arhimandrit Sofian Boghiu a fost starețul Mănăstirii Antim din București și un participant activ la mișcarea "Rugul Aprins". A fost un renumit duhovnic și pictor bisericesc, suferind persecuții în perioada comunistă. A trecut la cele veșnice în 2002.

Acești sfinți au fost canonizați pentru viețile lor exemplare și pentru contribuțiile semnificative aduse Bisericii Ortodoxe Române și comunităților lor.

Prin aceste evenimente, Biserica Ortodoxă Română își reafirmă rolul esențial în păstrarea și promovarea valorilor spirituale și naționale, onorând memoria înaintașilor care au contribuit la dezvoltarea sa și recunoscând noi modele de sfințenie pentru credincioșii de astăzi.