Aditivii alimentari în Europa și România: Reglementări, controverse și impact asupra sănătății

Aditivii alimentari, cunoscuți și sub denumirea de "E-uri", sunt substanțe adăugate intenționat în produsele alimentare pentru a îndeplini diverse funcții tehnologice, precum conservarea, colorarea sau îndulcirea. În Uniunea Europeană, utilizarea acestor aditivi este reglementată prin Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, care stabilește listele de aditivi autorizați și condițiile de utilizare ale acestora, conform

Aditivii alimentari joacă un rol esențial în industria alimentară modernă, influențând aspectul, gustul, mirosul și durata de conservare a produselor pe care le consumăm zilnic. Deși acești aditivi pot îmbunătăți experiența culinară și pot prelungi termenul de valabilitate al alimentelor, este important să fim conștienți de potențialele riscuri asociate cu utilizarea lor.

Aditivii alimentari sunt omniprezenți în produsele pe care le consumăm zilnic, având roluri esențiale în conservarea, colorarea și potențarea aromelor. Cu toate acestea, unele dintre aceste substanțe pot prezenta riscuri pentru sănătate, mai ales atunci când sunt consumate în cantități mari sau pe perioade îndelungate.

Exemple de aditivi alimentari și potențialele lor efecte

Iată câțiva aditivi comuni și posibilele lor implicații asupra sănătății:

• Nitrit de sodiu (E250): Folosit pentru conservarea și stabilizarea culorii în produse din carne, precum șunca și cârnații. În condiții de gătire la temperaturi ridicate, poate forma compuși asociați cu un risc crescut de cancer.
• Glutamat monosodic (E621): Utilizat ca potențiator de aromă în supe, sosuri și snacks-uri. Unele persoane pot experimenta reacții adverse precum dureri de cap sau greață după consum.
• Aspartam (E951): Un îndulcitor artificial prezent în băuturi dietetice și gumă de mestecat. Studiile au sugerat legături între consumul de aspartam și diverse probleme de sănătate, inclusiv dureri de cap și modificări ale dispoziției.
• BHA (Butilhidroxianisol, E320) și BHT (Butilhidroxitoluen, E321): Acești antioxidanți sintetici sunt utilizați pentru a preveni râncezirea grăsimilor în produse precum cereale, guma de mestecat și chipsuri. Studiile sugerează că ar putea avea efecte adverse asupra sănătății, inclusiv impact asupra sănătății hormonale și un risc crescut de cancer.
• Tartrazină (E102): Un colorant alimentar artificial galben, folosit în băuturi carbogazoase, chipsuri și bomboane. A fost legat de reacții alergice la unele persoane și s-a sugerat că poate cauza hiperactivitate la copii.
• Benzoat de sodiu (E211): Un conservant utilizat în sucuri de fructe, băuturi răcoritoare și sosuri pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor și mucegaiurilor. Poate provoca reacții alergice și alte probleme de sănătate la unele persoane.
• Galat de propil (E310): Un conservant folosit pentru a preveni deteriorarea grăsimilor și uleiurilor, adesea utilizat în produse din carne, concentrat de supă de pui și gumă de mestecat. Studiile efectuate pe animale au sugerat că ar putea avea legătură cu apariția cancerului.

Situația în România

În România, utilizarea aditivilor alimentari este reglementată conform normelor Uniunii Europene. Cu toate acestea, actualizarea legislației naționale întâmpină provocări, existând diferențe în denumirea și definirea unor aditivi față de standardele europene.

Conform Consiliului Concurenței, cei mai utilizați aditivi în România includ carbonați de sodiu, acid citric și acid acetic. Deși majoritatea acestor substanțe sunt considerate sigure în dozele permise, este esențial ca autoritățile să mențină o supraveghere constantă și să actualizeze reglementările în funcție de noile descoperiri științifice.

Pentru a minimiza riscurile asociate aditivilor alimentari, consumatorii sunt sfătuiți să:

• Citească etichetele produselor: Identificarea și înțelegerea aditivilor prezenți în alimente pot ajuta la evitarea celor potențial nocivi.
• Opteze pentru alimente minim procesate: Produsele proaspete sau cele preparate acasă reduc expunerea la aditivi.
• Se informeze din surse de încredere: Rămânerea la curent cu studiile și recomandările actuale poate ghida alegerile alimentare.

Sursa: codexalimentarius.ro