A fost adoptat Bugetul pentru 2025: Guvernul îngheață salariile și pensiile, dar menține pensiile speciale la 1% din PIB (17 miliarde de lei)!

Parlamentul României a adoptat miercuri seară bugetul de stat pentru anul 2025, după aproximativ șapte ore de dezbateri. Proiectul a fost aprobat cu 254 de voturi pentru și 192 împotrivă.

Bugetul de stat pentru anul 2025, recent adoptat de Parlament, se bazează pe următoarele coordonate principale:

• Creștere economică estimată: 2,5%
• Deficit bugetar: 7% din PIB
• Investiții: 150 de miliarde de lei, un record datorat suprapunerii fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență cu cele din fonduri structurale și bugetul național.

Reacții :

Uniunea Salvați România (USR) a votat împotriva bugetului, considerându-l nerealist și acuzând coaliția de guvernare că „taie de la pensionari și copii, dar lasă privilegiile specialilor”. USR a depus 401 amendamente la proiectul de buget, toate fiind respinse de majoritatea parlamentară. Un exemplu notabil este cel al bugetului Curții Constituționale a României (CCR), unde deputatul USR Claudiu Năsui a semnalat alocarea a 700.000 de lei pentru decontarea medicamentelor angajaților și foștilor judecători pensionari ai CCR. În urma intervenției, această prevedere a fost eliminată.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că bugetul pe 2025 nu prevede modificări de taxe și impozite și că investițiile ating un nou record de 150 de miliarde de lei, cu 30 de miliarde mai mult față de anul precedent. El a menționat că 20% din cheltuielile totale sunt alocate investițiilor, ceea ce se va reflecta într-o creștere a PIB-ului la 1.913 miliarde de lei.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a caracterizat bugetul drept „cumpătat, bazat pe o prognoză prudentă, un buget echilibrat”, asigurând că există fonduri suficiente pentru salarii, pensii și ajutoare sociale. El a adăugat că reducerea cheltuielilor și menținerea deficitului la 7% din PIB sunt obiective prioritare, fără a recurge la majorări de taxe și impozite.

 El a subliniat că sunt alocate fonduri suficiente pentru plata salariilor și pensiilor, precum și pentru investiții .

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal a exprimat îngrijorări cu privire la deficitul bugetar amplu și în creștere, precum și la incertitudinea electorală și politică, care mențin riscul suveran la un nivel ridicat.

În ceea ce privește investițiile, bugetul prevede cheltuieli de aproximativ 149,7 miliarde de lei, reprezentând 7,8% din PIB, susținute în principal din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Opiniile economiștilor sunt împărțite. Unii consideră că o creștere economică de 2,5% este moderat-optimistă, având în vedere contextul economic global și european. Alții avertizează asupra riscurilor legate de menținerea unui deficit bugetar ridicat și a sustenabilității datoriei publice.

Salariile bugetarilor înghețate, angajații se confruntă cu stagnare economică

Bugetul de stat pentru anul 2025, recent adoptat de Parlament, prevede menținerea salariilor bugetarilor la nivelul anului anterior, fără majorări semnificative. Cheltuielile de personal sunt estimate la 169,5 miliarde de lei, reprezentând 9,4% din PIB, în scădere față de anul precedent.

Această decizie a generat critici din partea sindicatelor și a unor analiști economici, care consideră că înghețarea salariilor în sectorul public ar putea afecta negativ motivația și performanța angajaților. De asemenea, se atrage atenția asupra faptului că, în contextul unei inflații prognozate la 4,4% pentru 2025, menținerea salariilor la același nivel echivalează cu o scădere a puterii de cumpărare a angajaților din sectorul public.

În contrast, salariul minim brut pe economie a fost majorat cu 9,5% începând cu ianuarie 2025, ajungând la 4.050 de lei pe lună. Această măsură are ca scop sprijinirea angajaților cu venituri mici și menținerea puterii de cumpărare în fața inflației.

Cu toate acestea, unii economiști avertizează că majorarea salariului minim ar putea pune presiune pe angajatori, în special pe întreprinderile mici și mijlocii, care s-ar putea confrunta cu dificultăți financiare în urma creșterii costurilor cu forța de muncă. De asemenea, există temeri că această măsură ar putea alimenta inflația, anulând astfel beneficiile creșterii salariale pentru angajați.

Pensionarii, abandonați în Bugetul 2025: Fără majorări, puterea de cumpărare scade dramatic

Bugetul de stat pentru anul 2025 prevede alocarea a 150,82 miliarde de lei pentru plata pensiilor din sistemul public, echivalentul a 7,89% din Produsul Intern Brut (PIB). Deși anterior au fost făcute promisiuni privind creșterea pensiilor, bugetul pentru 2025 nu include o astfel de majorare. Premierul Marcel Ciolacu a menționat că măsurile din ordonanța recent adoptată, care amână indexarea pensiilor până în 2026, ar putea genera resurse financiare pentru un sprijin unic pentru pensiile mici și medii sau pentru o eventuală indexare cu rata inflației în a doua parte a anului. Cu toate acestea, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a avertizat că „nu mai putem să ne permitem derapaje”, sugerând constrângeri bugetare stricte.

Decizia de a nu indexa pensiile a generat nemulțumiri în rândul pensionarilor și al organizațiilor care îi reprezintă. Aceștia susțin că, în absența unei ajustări care să țină pasul cu inflația, puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea, afectându-le nivelul de trai. Criticii subliniază că, de fiecare dată, măsurile de austeritate încep cu tăieri aplicate pensionarilor, în timp ce privilegiile pentru anumite instituții de forță și clasa politică sunt menținute. Această abordare ridică întrebări cu privire la echitatea și prioritățile guvernanților în gestionarea resurselor publice.

Scandalos: Pentru pensiile speciale au fost alocate 17 miliarde de lei, echivalentul a 1% din Produsul Intern Brut (PIB).

Deși numeroși politicieni au promis în repetate rânduri eliminarea pensiilor speciale, realitatea arată că aceste angajamente rămân neîndeplinite. În bugetul de stat pentru anul 2025, peste 17 miliarde de lei sunt alocați pentru pensiile speciale, echivalentul a aproape 1% din Produsul Intern Brut (PIB). Această sumă considerabilă contrastează puternic cu situația celor aproximativ 5 milioane de pensionari care nu beneficiază de indexarea promisă a pensiilor.

Criticii subliniază că menținerea acestor privilegii indică o lipsă de voință politică și ridică semne de întrebare cu privire la influența și interesele ascunse care perpetuează acest sistem inechitabil. De exemplu, Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene, a declarat că „pensiile speciale sunt o rușine după părerea mea, modul în care oameni tineri, în puterea muncii, ies la pensie, asta este o rușine”.

În plus, Uniunea Salvați România (USR) a criticat dur actuala coaliție de guvernare pentru menținerea acestor privilegii. Simona Spătaru, senator USR, a afirmat:

„Guvernanții au preferat să-și mențină specialii și să nu-i deranjeze, în defavoarea celor 5 milioane de oameni care iau pensii potrivit cu cât au muncit. Este revoltător că și la acest moment au preferat să pună pensii speciale în acest proiect, în loc să le elimine”.

Mai mult, România riscă să piardă 660 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza modificărilor aduse legii pensiilor speciale, care nu respectă cerințele impuse de Comisia Europeană. Aceasta a solicitat în mod repetat corectarea sistemului de pensii speciale care nu respectă principiul contributivității, însă demersurile politicienilor români au fost până acum ineficiente.

Persistența pensiilor speciale în România, în ciuda solicitărilor repetate ale Comisiei Europene de a reforma acest sistem, ridică întrebări cu privire la motivele din spatele acestei rezistențe. Deși nu există dovezi concrete care să indice frica drept factor determinant, se poate specula că menținerea acestor privilegii este influențată de interese politice și economice.

Beneficiarii pensiilor speciale includ adesea persoane cu influență semnificativă în diverse instituții ale statului, ceea ce poate crea o reticență în rândul politicienilor de a implementa reforme care ar putea afecta aceste grupuri. Această situație sugerează existența unor interese puternice care împiedică modificarea sistemului actual.

După adoptarea de către Parlament, următorul pas procedural pentru proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat este trimiterea acestora către președintele țării pentru promulgare. După semnarea decretelor de promulgare, legile vor fi publicate în Monitorul Oficial, moment în care vor intra în vigoare.

Acest proces este standard și necesar pentru ca bugetele să devină aplicabile în anul fiscal următor.

Surse: (consiliulfiscal.ro), (agerpres.ro),(hotnews.ro), (realitatea.net),(g4media.ro)(romania.europalibera.org), (economedia.ro)