2025. Alegeri cruciale în Europa: Perspective

După un 2024 plin de evenimente politice majore la nivel global – inclusiv revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, consolidarea partidelor de dreapta în alegerile pentru Parlamentul European, trecerea Marii Britanii de la conservatori la laburiști și realegerea lui Narendra Modi în India – anul 2025 se prefigurează ca unul la fel de semnificativ pentru scena politică internațională, în special în Europa.

Votul în Europa în 2025 promite schimbări politice majore - votul Germaniei pentru Bundestag, cursa prezidențială a României, referendumul Poloniei asupra guvernului lui Tusk și ascensiunea forțelor populiste în Cehia, Norvegia și nu numai. Aceste alegeri ar putea remodela viitorul Uniunii Europene.

Analiza realizată de Romane Armangau și Peggy Corlin pentru Euronews evidențiază alegerile politice majore programate în Europa în 2025, care ar putea remodela viitorul Uniunii Europene:

Germania: Alegeri anticipate și ascensiunea AfD

După votul de neîncredere împotriva cancelarului Olaf Scholz din 16 decembrie 2024, Germania se pregătește pentru alegeri anticipate pe 23 februarie 2025. Campania electorală este influențată de atacul asupra târgului de Crăciun din Magdeburg, care a amplificat sentimentele anti-imigrație, în special în estul țării, unde Alternative für Deutschland (AfD) câștigă teren. Conform sondajelor INSA, AfD se situează la 20,5%, pe locul al doilea după CDU/CSU (31%). Liderul CDU, Friedrich Merz, propune politici economice mai liberale și o abordare conservatoare în privința migrației, pledând pentru o Europă mai integrată și relații consolidate cu Franța și Polonia.

România: Alegeri prezidențiale reluate 

În România, Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale, invocând dovezi de influențe externe care ar fi favorizat unul dintre candidați.Acesta a beneficiat de un impuls artificial pe platformele de socializare, în special TikTok. Alegerile legislative au adus o victorie social-democraților, iar un nou scrutin prezidențial este așteptat în prima jumătate a anului 2025. Comisia Europeană a inițiat proceduri împotriva TikTok în temeiul Digital Services Act pentru a investiga modul în care algoritmii platformei influențează alegerile.

Polonia: Alegeri prezidențiale decisive pentru guvernul Tusk

Alegerile prezidențiale din mai 2025 în Polonia vor reprezenta un test pentru guvernul condus de Donald Tusk. Actualul președinte, Andrzej Duda, a utilizat dreptul de veto pentru a bloca multe dintre politicile guvernului. Cursa prezidențială se desfășoară între Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei, reprezentând Platforma Civică, și Karol Nawrocki, istoric susținut de Partidul Lege și Justiție (PiS). Sondajele sugerează o posibilă victorie a Platformei Civice.

Italia: Alegeri regionale și stabilitatea guvernului Meloni

În septembrie 2025, Italia va organiza alegeri în șase regiuni, inclusiv Puglia, Campania și Veneto. Aceste alegeri vor testa popularitatea guvernului condus de Giorgia Meloni. În noiembrie 2024, coaliția de centru-stânga a obținut victorii în Emilia-Romagna și Umbria, reprezentând un eșec pentru Meloni. Regiunea Veneto, guvernată de mult timp de Liga populistă, va fi monitorizată îndeaproape având în vedere populația sa numeroasă.

În Puglia, europarlamentarul Antonio Decaro, președintele comisiei de mediu și al Partidului Democrat ar putea candida ca guvernator.

Republica Cehă: Alegeri parlamentare și riscul unei axe eurofobe

Alegerile parlamentare din octombrie 2025 din Cehia ar putea consolida o axă de extremă dreaptă în Europa Centrală. Sondajele indică faptul că partidul ANO, condus de populistul Andrej Babiš, ar putea obține 34,5% din voturi, depășind Partidul Civic Democrat (ODS) al premierului Petr Fiala. Victoria lui Babis ar întări o axă de extremă dreaptă în Europa Centrală, care îi include pe Victor Orban din Ungaria și Robert Fico din Slovacia. Fostul prim-ministru miliardar a fost supranumit „Trump ceh”.Anti-elite și anti-migrant, el se opune, de asemenea, unei mai profunde integrări în Uniunea Europeană și dă dovadă de complezență față de Rusia. Mulți se tem de atacuri împotriva democrației în Cehia dacă revine la putere. 

Croația: Alegeri prezidențiale pe 12 ianuarie

În Croația, actualul președinte Zoran Milanović, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de sprijinul militar occidental pentru Ucraina și participării soldaților croați la misiunea condusă de NATO de instruire a soldaților ucraineni, candidează pentru un nou mandat. Supranumit „Trump al Croației” datorită populismului său naționalist, Milanović se confruntă cu mai mulți rivali, inclusiv Dragan Primorac, susținut de Uniunea Democrată Croată (HDZ). Sondajele indică faptul că Milanović conduce cu 39% din intențiile de vot, însă este puțin probabil să obțină o victorie categorică în primul tur. Dacă niciun candidat nu va obține peste 50% din voturi, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 12 ianuarie.

Marea Britanie: Alegeri pentru consiliile județene din Anglia pe 1 mai

La 1 mai, Regatul Unit va organiza alegeri care reprezintă primul test electoral pentru Partidul Laburist după victoria din 2024. Aceste alegeri vor oferi o perspectivă asupra sprijinului public pentru noul guvern laburist condus de Keir Starmer și asupra capacității acestuia de a menține încrederea electoratului în fața provocărilor politice și economice post-Brexit.

Potrivit Sky News, sondajele sugerează că laburiștii și conservatorii se află la circa  20% – un nivel istoric scăzut de sprijin pentru ambele partide – cu Reform UK, partidul populist al lui Nigel Farage, în urmă cu doar cinci puncte.

Belarus: Alegeri prezidențiale pe 26 ianuarie

În Belarus, alegerile prezidențiale programate pentru 26 ianuarie se desfășoară într-un climat de represiune continuă a opoziției de către regimul Lukașenko. Alegerile din 2020 au fost marcate de fraude electorale și violențe împotriva protestatarilor, iar situația drepturilor omului s-a deteriorat semnificativ de atunci. Se așteaptă ca actualul președinte, Alexander Lukașenko, aflat la putere din 1994, să candideze pentru un nou mandat, în ciuda criticilor i Lukașenko a avertizat că ar putea întrerupe complet accesul la internet în timpul cursei prezidențiale din 2025 dacă izbucnesc proteste asemănătoare cu cele din 2020, potrivit publicației de știri de stat Belta.

Rusia - un rezultat deja cunoscut ?

Alegerile regionale din Rusia, programate pentru septembrie 2025, vor include scrutinuri parțiale pentru Duma de Stat, guvernatorii a 18 regiuni, parlamentele regionale din 11 regiuni și reprezentanți ai administrațiilor locale din diverse zone ale țării.

Cu toate acestea, există îngrijorări semnificative privind corectitudinea acestor alegeri. Libertatea presei rămâne sever restricționată, iar oponenții politici continuă să se confrunte cu o represiune dură. Aceste probleme aruncă o umbră asupra integrității procesului electoral.

În plus, există preocupări legate de posibila influență a Rusiei asupra alegerilor din alte țări, cum ar fi Republica Moldova, unde au fost raportate tentative de interferență în procesele electorale.

Aceste aspecte subliniază provocările cu care se confruntă democrația în Rusia și în regiunile învecinate, evidențiind necesitatea unei monitorizări internaționale atente a proceselor electorale din aceste zone.

Norvegia: Alegeri parlamentare pe 8 septembrie

Norvegia va organiza alegeri parlamentare pe 8 septembrie, cu posibila ascensiune a partidelor de dreapta, în special a Partidului Progresului. Sondajele recente sugerează o creștere a sprijinului pentru formațiunile de dreapta, reflectând o tendință observată și în alte părți ale Europei. Aceste alegeri vor determina componența Stortingului și vor influența direcția politicilor interne și externe ale Norvegiei în contextul geopolitic actual.

Partidul Progresului de extremă-dreapta este de așteptat să iasă în frunte – cota sa de 10% din voturi în 2021 este estimată să se dubleze până în 2025. Îl urmează  Partidul Conservator de centru-dreapta, condus de fostul prim-ministru Erna Solberg. 

Irlanda: Alegeri prezidențiale programate până în noiembrie 2025

Mandatul actualului președinte, Michael D. Higgins, se încheie pe 11 noiembrie 2025, conform Constituției Irlandei. Alegerile prezidențiale trebuie să aibă loc cu cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului, ceea ce plasează scrutinul în perioada septembrie-noiembrie 2025. Deși rolul președintelui în Irlanda este în mare parte ceremonial, deținând responsabilități constituționale semnificative, cum ar fi semnarea proiectelor de lege și reprezentarea țării pe scena globală, aceste alegeri atrag atenția publicului și a mediului politic. Până în prezent, nu au fost anunțați oficial candidați pentru această funcție, însă speculațiile indică posibile candidaturi din partea unor figuri politice proeminente.Printre numele menționate se numără chipuri cunoscute de la Bruxelles: fostul comisar european Mairead McGuinness și fostul europarlamentar Frances Fitzgerald – ambii  din partidul de centru-dreapta Fine Gael. 

Camera superioară a parlamentului irlandez, Seanad, va fi, de asemenea, reînnoită, deși printr-un proces indirect. Patruzeci și nouă de senatori vor fi aleși de absolvenții universităților, în timp ce 11 vor fi numiți de prim-ministru și panelurile profesionale. Rezultatele finale sunt așteptate începând cu 30 ianuarie. Aceste alegeri urmează dizolvării Camerei inferioare, Dáil, pe 8 noiembrie. 

Georgia: Între orientarea pro-rusă și continuarea  protestelor pro-europene.

Georgia se pregătește pentru alegerile locale din octombrie 2025, într-un context politic tensionat. În 2024, țara a obținut statutul de candidat la UE, însă procesul de aderare a fost suspendat de Uniunea Europeană, invocând condițiile instabile din punct de vedere democratic. Decizia guvernului de a amâna procesul de aderare până în 2028 a generat proteste pro-europene la Tbilisi și în alte orașe. Mandatul președintelui pro-european Salome Zurabishvili s-a încheiat, fiind înlocuit de fostul fotbalist cu orientare pro-rusă Mikheil Kavelashvili, ales de parlamentul dominat de partidul Visul Georgian.într-un vot boicotat de opoziție.  Între timp, Salome Zurabishvili refuză să-l recunoască pe noul președinte și să renunțe la funcția ei. 

Aceste alegeri locale vor fi un test crucial pentru orientarea politică a țării și pentru relațiile sale cu Uniunea Europeană.

Moldova: Alegeri parlamentare în 2025

Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt programate să aibă loc cel târziu la 11 iulie 2025. Actuala legislatură, constituită pe 26 iulie 2021, își încheie mandatul în iulie 2025, iar autoritățile trebuie să stabilească data scrutinului în conformitate cu prevederile constituționale. Aceste alegeri vor fi esențiale pentru viitorul politic al țării, în contextul în care Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) deține în prezent majoritatea parlamentară,

Referendumul de aderare la Uniunea Europeană din toamna anului 2024 a înclinat balanța în favoarea taberei „Da” (50,35%). Între timp, președintele pro-european Maia Sandu a fost reales într-un al doilea tur de scrutin.

Pentru Maia Sandu, aceste alegeri vor fi „o bătălie finală” pe drumul Moldovei către aderarea la UE într-o țară în care opoziția politică pro-rusă rămâne puternică.

Albania:  Aceleași două partide luptă pentru putere

Președintele Albaniei, Bajram Begaj, a stabilit data alegerilor parlamentare pentru 11 mai 2025. Aceste alegeri vor pune față în față Partidul Socialist al prim-ministrului Edi Rama, aflat la guvernare de trei mandate consecutive, și Partidul Democrat de opoziție, care încearcă să preia conducerea țării. Scena politică albaneză este marcată de o polarizare profundă între cele două partide principale, iar rezultatul alegerilor va influența semnificativ parcursul european al țării, în contextul negocierilor de aderare la Uniunea începute oficial în 2022. 

În mai 2025, pentru prima dată, albanezii care locuiesc în străinătate vor avea posibilitatea de a vota. 

Kosovo: majoritate sau coaliție?

Kosovo va organiza alegeri parlamentare pe 9 februarie 2025. Mișcarea de Autodeterminare (Vetëvendosje), partidul prim-ministrului Albin Kurti, este favorită pentru a câștiga din nou, după victoria zdrobitoare din 2021. Întrebarea principală este dacă partidul va obține o majoritate absolută sau va trebui să formeze o coaliție, posibil implicând partide de opoziție sau reprezentanți ai comunității sârbe cum este Srpska Lista, partidul etnic sârb, care are legături strânse cu Serbia și care nu recunoaște independența Kosovo declarată în 2008. După ce comisia electorală i-a refuzat dreptul de a candida pentru locurile parlamentare, Srpska Lista i s-a acordat în cele din urmă dreptul de a concura de către un organism de apel miercurea trecută.

Aceste alegeri din diverse țări europene vor juca un rol crucial în definirea direcțiilor politice și a relațiilor internaționale în regiune, având potențialul de a influența semnificativ viitorul Uniunii Europene și al țărilor învecinate.