2024: Un punct de cotitură pentru clima globală – Cel mai cald an înregistrat și un avertisment pentru viitor

Datele publicate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al Uniunii Europene marchează o etapă crucială pentru înțelegerea efectelor încălzirii globale, în timp ce criza climatică devine tot mai acută.

Date record din 2024: Un semnal alarmant

Serviciul Copernicus a confirmat că temperaturile globale medii din perioada ianuarie-noiembrie 2024 au depășit cu 1,5°C valorile înregistrate între 1850-1900, epoca preindustrială. Acest prag simbolic reprezintă un punct critic stabilit în Acordul de la Paris, care urmărește să limiteze încălzirea globală la acest nivel pentru a preveni efectele catastrofale asupra ecosistemelor și societăților umane.

Cel mai cald an înregistrat anterior a fost 2023, dar creșterea constantă a temperaturilor din 2024 a consolidat tendința de încălzire accelerată. În paralel, evenimentele meteorologice extreme au continuat să afecteze regiunile vulnerabile ale planetei.

Costurile dezastrelor climatice și Acordul ONU

Raportul C3S vine la doar două săptămâni după conferința ONU privind schimbările climatice, care a încheiat un acord de 300 de miliarde de dolari pentru sprijinirea țărilor vulnerabile în combaterea efectelor crizei climatice. Cu toate acestea, multe dintre aceste state, afectate grav de dezastre naturale, au considerat că suma este insuficientă pentru a face față pierderilor economice și umane tot mai mari.

„Aceste fonduri sunt doar o picătură într-un ocean,” a declarat un oficial dintr-o țară africană afectată de secetă. „Costurile dezastrelor climatice sunt mult mai mari și cresc pe zi ce trece.”

Fenomenul „1,5°C”: De ce contează?

Depășirea pragului de 1,5°C are implicații profunde pentru planetă. Creșterea temperaturilor intensifică frecvența și severitatea evenimentelor extreme:

-Secete extinse: În 2024, Italia și America de Sud s-au confruntat cu secete prelungite, care au devastat culturile agricole și au exacerbat criza alimentară.

-Inundații și alunecări de teren: Regiuni precum Nepal, Sudan și părți din Europa au fost afectate de inundații record, care au provocat pierderi de vieți omenești și daune materiale semnificative.

-Valuri de căldură letale: Mexic, Mali și Arabia Saudită au înregistrat temperaturi extreme, care au pus la grea încercare sistemele de sănătate și au provocat mii de decese.

Furtuni tropicale: SUA și Filipine au fost lovite de cicloane devastatoare, amplificate de temperaturile ridicate ale oceanelor.

Legătura cu emisiile de carbon

Oamenii de știință subliniază că emisiile de dioxid de carbon (CO2) din arderea combustibililor fosili sunt principala cauză a încălzirii globale. Deși multe guverne au promis să reducă emisiile, datele arată că în 2024 acestea au atins un nivel record, subminând angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.

Evenimente Climatice și Rolul La Niña

Cercetătorii monitorizează posibilitatea formării unui eveniment climatic La Niña în 2025. Acesta, caracterizat printr-o răcire a apelor din Pacificul ecuatorial, ar putea atenua temporar temperaturile globale. Cu toate acestea, Julien Nicolas, cercetător la Copernicus, avertizează: „Un eveniment La Niña nu schimbă tendința pe termen lung. Încălzirea globală cauzată de emisii va continua să se agraveze.”

Ce urmează?

Raportul Serviciului Copernicus subliniază că lumea se află într-un moment critic. Dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse semnificativ, fenomenele extreme vor deveni din ce în ce mai frecvente și mai severe. Reducerea emisiilor la zero net este singura soluție pentru a limita daunele pe termen lung.

Conferința ONU și acordul de 300 de miliarde de dolari sunt doar un pas în acest proces, dar experții avertizează că eforturile globale trebuie intensificate rapid.

Sursa: Reuters