2024, cel mai cald an înregistrat: Două treimi din suprafața pământului afectate de temperaturile record

2024, un an al extremelor climatice

Anul 2024 a stabilit un record îngrijorător: două treimi din suprafața Pământului au înregistrat temperaturi fără precedent, conform unei analize publicate de The Guardian, bazată pe date satelitare ale Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene. Temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,55°C peste nivelurile preindustriale, depășind pentru prima dată, pe parcursul unui întreg an, limita de 1,5°C stabilită de Acordul de la Paris.

În plus, datele Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA) confirmă că 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală cu 1,29°C peste media secolului XX. Această creștere cu 0,10°C față de 2023 subliniază ritmul accelerat al încălzirii globale.

Cea mai caldă zi înregistrată vreodată a fost pe 22 iulie, când temperatura medie globală a atins 17,16°C. Aceasta a fost o consecință directă a creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră și a influenței fenomenului El Niño, care a amplificat încălzirea atmosferică.

Efectele schimbărilor climatice în diverse regiuni

În unele părți ale lumii, temperaturile au fost cu până la 5°C mai ridicate decât în anii anteriori. Printre cele mai afectate regiuni se numără:

• Europa de Sud și Mediterana, unde valurile de căldură extreme au dus la incendii devastatoare.
• Europa de Nord – Stockholm și alte orașe nordice au înregistrat temperaturi neobișnuit de ridicate, afectând ecosistemele fragile din regiune.
• America de Nord, unde temperaturile record au agravat seceta și au provocat fenomene meteorologice extreme.
• America Latină - Între martie și iunie, temperaturile extreme au afectat Bolivia, Peru, Columbia și statul Amazonas din Brazilia. Incendiile de vegetație au devastat regiunea, iar seceta a dus la scăderea alarmantă a nivelului apei în Amazon și la incendii masive chiar și în Pantanal, cea mai mare zonă umedă din lume.
• Arctica, unde topirea accelerată a ghețarilor a atins noi recorduri, având un impact direct asupra nivelului mărilor.
• Asia Centrală și Sudică – Temperaturile ridicate au afectat orașe precum Islamabad, Dushanbe, Tashkent și Kathmandu, contribuind la secete severe și diminuarea resurselor de apă. Hindu Kush Himalaya – Partea vestică a acestui lanț muntos a înregistrat cea mai caldă ianuarie din istorie, cu temperaturi depășind recordurile anterioare cu peste 5°C. Stratul de zăpadă a fost semnificativ redus, afectând râurile care alimentează cu apă un sfert din populația lumii.
• Africa și Orientul Mijlociu – Abu Dhabi, Teheran și Cape Town au resimțit valuri de căldură puternice, punând presiune pe resursele de apă și pe sănătatea populației.

Scădere temporară a temperaturilor în a doua jumătate a anului

Între iulie și decembrie 2024, temperatura medie globală a scăzut ușor sub maximele record din 2023 pentru aceeași perioadă. Cu toate acestea, multe regiuni de pe glob au continuat să se confrunte cu temperaturi record, demonstrând că încălzirea globală nu dă semne de încetinire.

O realitate îngrijorătoare: 65% din Pământ, mai cald ca niciodată

Datele analizate arată că, pe tot parcursul anului 2024, 65% din suprafața planetei a înregistrat cel puțin o lună mai caldă decât oricând în trecut. Acest fenomen indică faptul că schimbările climatice devin tot mai intense și mai imprevizibile.

Dr. Gavin Schmidt, directorul NASA Goddard Institute for Space Studies, a explicat:

"Fiecare fracțiune de grad contează. Dacă nu luăm măsuri acum, viitorul va aduce temperaturi și mai extreme, cu impact dezastruos asupra populației globale."

Poluarea cu carbon și impactul asupra climei

Emisiile de carbon generate de activitățile umane au captat căldura solară, determinând această creștere alarmantă a temperaturilor globale. În plus, El Niño a avut un rol semnificativ în prima jumătate a anului 2024, accentuând efectele încălzirii globale. Pe măsură ce acest fenomen s-a atenuat, temperaturile au scăzut ușor, dar au rămas la niveluri ridicate.

Avertismentele oamenilor de știință

Experții trag un semnal de alarmă cu privire la implicațiile acestor temperaturi extreme. Prof. Petteri Taalas, secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), a declarat:

"Datele confirmă că ne aflăm într-o perioadă de încălzire accelerată. Fără măsuri drastice de reducere a emisiilor de CO₂, temperaturile extreme vor deveni noua normalitate, cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor și economiilor globale."

De asemenea, prof. Gavin Schmidt,, a subliniat:

"Suntem deja martorii unui climat care se schimbă mai rapid decât ne așteptam. Fiecare fracțiune de grad contează și poate face diferența între fenomene meteorologice extreme gestionabile și catastrofe climatice."

Impact și Perspective

Această creștere a temperaturilor a condus la o intensificare a fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv uragane mai puternice, secete prelungite și incendii de vegetație mai frecvente. De asemenea, temperaturile ridicate pun presiune asupra infrastructurii urbane, a resurselor de apă și a agriculturii, afectând în mod direct miliarde de oameni.

În fața acestei crize, liderii internaționali sunt îndemnați să accelereze tranziția către energie verde și să implementeze politici mai stricte pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Cu toate acestea, angajamentele actuale ale guvernelor sunt insuficiente, previziunile indicând o creștere a temperaturii globale de până la 2,7°C până la sfârșitul secolului, mult peste limita de siguranță stabilită de experți.

Oamenii de știință avertizează că, dacă nu sunt implementate măsuri imediate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, temperaturile extreme și fenomenele meteorologice devastatoare vor deveni tot mai frecvente.

Dr. Arun Bhakta Shrestha, expert în climă la Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Integrată a Munților, a declarat:

"Este cu adevărat înfricoșător. Am văzut cum ghețarii s-au retras, s-au format lacuri, iar munții acoperiți de zăpadă s-au transformat în fețe negre de stâncă. Aceste schimbări afectează deja milioane de oameni."

Anul 2024 a fost un punct de cotitură pentru criza climatică, demonstrând că schimbările climatice nu mai sunt o problemă a viitorului, ci o realitate a prezentului. Fără o reducere drastică a emisiilor și o tranziție rapidă la energie regenerabilă, riscul unor ani și mai calzi devine inevitabil.

Viitorul depinde de acțiunile luate astăzi pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea planetei pentru generațiile viitoare.

Sursa:The Guardian, Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice al Uniunii Europene.