2024: Anul record al încălzirii globale, fenomene extreme și nevoia urgentă de acțiune

Conform unui raport publicat de Copernicus Climate Change Service (C3S) și analizat de Euronews, anul 2024 a fost cel mai cald an înregistrat până în prezent. Acesta marchează, de asemenea, primul an calendaristic în care temperatura globală a depășit cu 1,5°C nivelurile preindustriale.

Oamenii de știință anticipaseră că 2024 va atinge un nou record climatic, iar această predicție a fost acum confirmată.

În plus, fiecare dintre ultimii 10 ani, începând din 2015 până în 2024, se numără printre cei mai călduroși din istorie, conform datelor furnizate de serviciul european de monitorizare a climei. În raportul intitulat „2024 Global Climate Highlights,” se evidențiază condițiile climatice excepționale care au marcat anul precedent.

„Suntem pe punctul de a depăși pragul de 1,5°C, stabilit prin Acordul de la Paris. Media temperaturilor globale din ultimii doi ani a depășit deja acest nivel,” afirmă  profesorul Diana Urge-Vorsatz, de la Universitatea Central Europeană și vicepreședinte al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC).

Samantha Burgess, lider strategic pentru climă în cadrul Centrului European pentru Interval Mediu de Prognoze Meteorologice .

„Aceste temperaturi globale ridicate, împreună cu nivelurile record ale vaporilor de apă din atmosferă în 2024, au însemnat valuri de căldură fără precedent și evenimente de precipitații abundente, provocând mizerie pentru milioane de oameni.”

Europa lovită de fenomene meteo extreme în 2024

În 2024, Europa a fost grav afectată de vreme extremă, care a avut consecințe devastatoare pe tot parcursul anului. Fenomenele climatice intense au dus la pierderi semnificative de vieți omenești și daune materiale considerabile.

Printre cele mai grave dezastre s-au numărat inundațiile catastrofale din Valencia, care au provocat distrugeri masive și au luat viețile multor persoane. De asemenea, furtuna Boris a afectat sever regiunile traversate, amplificând impactul schimbărilor climatice.

În timpul verii, valuri de căldură sufocante au măturat regiunea Mediteranei, punând în pericol sănătatea populației și infrastructura. Aceste episoade de căldură intensă au subliniat încă o dată vulnerabilitatea continentului în fața fenomenelor meteo extreme.

Impactul depășirii pragului de 1,5°C stabilit de acordul de la Paris

Anul 2024 a marcat o premieră istorică, fiind primul an în care temperatura globală a depășit pragul de 1,5°C peste nivelurile preindustriale. În plus, media temperaturilor din perioada 2023-2024 a depășit, de asemenea, acest prag critic. Totuși, limita stabilită de Acordul de la Paris se bazează pe anomalii de temperatură calculate pe o perioadă de cel puțin 20 de ani, ceea ce înseamnă că aceasta nu a fost încă oficial depășită.

Această tendință de încălzire globală este un semnal alarmant, subliniind faptul că temperaturile globale cresc rapid, depășind ceea ce a fost experimentat vreodată de generațiile moderne. Profesorul Diana Urge-Vorsatz avertizează asupra urgenței situației: „Sperăm că acesta este într-adevăr un semnal de alarmă pentru umanitate.”

Proiecțiile actuale ale IPCC indică faptul că limita stabilită de Acordul de la Paris va fi probabil depășită la începutul anilor 2030. În acest context, comunitatea științifică continuă să dezbată dacă aceste temperaturi extreme din ultimii doi ani indică o accelerare a încălzirii globale.

„Există o dezbatere foarte intensă în rândul comunității de științe climatice despre dacă încălzirea globală se accelerează sau nu din cauza acestor temperaturi extreme,” explică Urge-Vorsatz.

Temperaturi record și fenomene climatice extreme în 2024

Pe măsură ce fenomenul El Niño a început să slăbească în intensitate, temperaturile globale nu au revenit la ceea ce era considerat drept „vechea normalitate”.

În schimb, acestea au continuat să crească, depășind recordul stabilit în 2023.

O posibilă explicație pentru acest fenomen ar putea fi reducerea poluării aerului, care, în mod normal, reflectă radiația solară, contribuind la mascarea parțială a efectelor încălzirii globale. Încălzirea globală însăși poate influența reducerea acoperirii cu nori de joasă altitudine, ceea ce duce la creșteri suplimentare ale temperaturilor.

Această tendință este influențată de o multitudine de factori, iar comunitatea științifică nu a ajuns încă la un consens. „Nu există încă un acord în acest sens,” afirmă Diana Urge-Vorsatz. Ea subliniază că dezbaterea rămâne deschisă, unii cercetători considerând că aceste variații de temperatură sunt în concordanță cu proiecțiile existente pentru încălzirea globală.

Vom ști abia peste câțiva ani dacă acesta a fost doar o problemă de variabilitate naturală sau se datorează unor fenomene pe care încă nu le-am înțeles, subliniază Diana Urge-Vorsatz.

Consecințele temperaturilor record asupra fenomenelor meteorologice extreme

Temperaturile record din 2024 au fost însoțite de o creștere alarmantă a fenomenelor meteorologice extreme. Acestea au inclus furtuni severe, inundații, secetă, valuri de căldură și incendii, care au afectat viețile și mijloacele de trai ale oamenilor din întreaga lume.

Un factor semnificativ în amplificarea acestor fenomene este cantitatea totală de vapori de apă din atmosferă, care în 2024 a atins un nivel record - cu aproximativ 5% mai mare decât media perioadei 1991-2020 și considerabil mai mare decât în 2023.

„Majoritatea excesului de căldură generat de efectul de seră și activitățile umane a fost absorbit de oceane, iar conținutul de căldură oceanică a crescut foarte alarmant,” explică Urge-Vorsatz, subliniind rolul critic al oceanelor în dinamica climatică globală.

Pe măsură ce aceste fenomene devin tot mai frecvente și severe, impactul asupra populației și ecosistemelor globale continuă să crească.

Suprafețele mărilor mai fierbinți și impactul asupra fenomenelor meteorologice

Temperaturile ridicate ale suprafețelor mărilor contribuie la o evaporare mai intensă, ceea ce duce la niveluri crescute de umiditate și la o cantitate mai mare de vapori de apă în atmosferă. Aceste condiții atmosferice neobișnuit de umede amplifică potențialul pentru precipitații extreme și favorizează formarea furtunilor majore, inclusiv ciclonii tropicali.

Totuși, aceste schimbări nu înseamnă mai multe precipitații peste tot. În unele regiuni, ploile sunt mai intense, în timp ce alte părți ale lumii suferă de secetă severă, ca urmare a unui ciclu al apei tot mai intens la ambele extreme.

Secete și incendii de vegetație

Perioadele prelungite de uscăciune au creat condiții favorabile incendiilor de vegetație în diferite părți ale lumii. În 2024, America a fost martora unor incendii mari și persistente. Bolivia și Venezuela au înregistrat cele mai ridicate niveluri de incendii din istorie, iar Canada a înregistrat al doilea cel mai înalt nivel, conform datelor Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS).

Căldura extremă și impactul asupra sănătății

Temperaturile ridicate reprezintă un pericol direct pentru sănătatea umană. Umiditatea crescută din aer agravează situația, făcând ca organismul să întâmpine dificultăți în disiparea căldurii prin transpirație. Această combinație de căldură extremă și umiditate letală ar putea afecta până la 3,5 miliarde de oameni până în 2070, conform cercetărilor recente.

Anul 2024 a fost martorul unui număr mai mare de zile marcate de „stres termic puternic” și, în unele regiuni, chiar de „stres extrem de căldură,” unde măsurile pentru evitarea insolației devin imperative. „Fiecare fracțiune de grad contează,” subliniază Diana Urge-Vorsatz, evidențiind vulnerabilitatea tot mai mare a anumitor regiuni ale lumii.

Limitele adaptării

Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, tot mai multe zone ajung la limitele adaptării. În aceste regiuni, corpul uman întâmpină dificultăți majore în a face față stresului termic, iar măsuri precum utilizarea aerului condiționat rămân inaccesibile pentru mulți. Situația evidențiază necesitatea unor soluții sustenabile și accesibile pentru a proteja populațiile vulnerabile.